Comisia europeană condusă de președinta Ursula von der Leyen este subiectul a două moțiuni de cenzură ce vor fi dezbătute în sesiunea din această săptămână de la Strasbourg. Inițiativele, venite din partea unor grupuri politice de extremă stângă și dreaptă, scot la iveală o nemulțumire tot mai mare față de executivul UE. Deși ambele documente cer demisia Comisiei, ele invocă motive diferite, care variază de la politici economice și comerciale, până la gestionarea crizelor internaționale și interne.
Ambele moțiuni critică aspru modul în care Comisia Europeană a gestionat acordurile comerciale internaționale. Un punct central al criticii îl reprezintă Acordul UE-Mercosur. Comisia este acuzată că a încercat să ocolească parlamentele naționale prin propunerea de a diviza ratificarea acordului și că a ignorat opoziția fermă venită din partea mai multor parlamente naționale, a Parlamentului European și a fermierilor europeni.
De asemenea, ambele texte menționează un acord comercial cu Statele Unite, acuzând Comisia că a acționat fără un mandat oficial din partea Consiliului, ceea ce este considerat un prejudiciu adus intereselor europene.
O primă moțiune de cenzură, cea a extremei stângi, se concentrează pe eșecul Comisiei în a aborda în mod adecvat crizele sociale și climatice din Uniunea Europeană. Această critică și lipsa de acțiune decisivă în fața “calamității umanitare” din Gaza, solicitând suspendarea Acordului de Asociere UE-Israel și impunerea de sancțiuni. În general, această moțiune acuză Comisia de lipsă de transparență și responsabilitate.
Cea de-a doua moțiune de cenzură, a extremei drepte, abordează un set diferit de preocupări. Aceasta susține că politicile “verzi” ale Comisiei au dus la un declin al competitivității economice europene. Mai mult, documentul acuză Comisia de implicare în scandaluri financiare, de încălcarea transparenței decizionale și de depășirea competențelor. Alte puncte majore de critică sunt eșecul în a opri migrația ilegală și amenințarea la adresa libertății de exprimare, care ar fi dus la practici de cenzură și la subminarea valorilor democratice.
Șansele reale de succes ale acestei moțiuni de cenzură sunt foarte mici, inexistente, deoarece liderii europeni de centru vor crea un așa-numit zid de apărare în fața comisiei, pentru a o apăra, deși și în partidele politice de centru există numulțumiri cu privire la mmecanismele de acțiune ale Comisiei. Este a treia moțiune de cenzură împotriva Comisiei conduse de Ursula von Der Leyen, un precedent până acum în Uniunea Europeană.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Credit imagine: Discurs al Ursulei von Der Leyen la moțiunea de cenzură din iulie 2025 / Comisia Europeană, 2025)
