Complotul contrarevoluţionar  | Puterea a Cincea

Data:

spot_img

„Complotul contrarevoluţionar” a fost fabricaţia propagandistică menită să justifice înecarea în sânge a Revoluţiei Maghiare. Compusă de scribii de serviciu de la Moscova şi Budapesta, era o falsificare obscenă a adevărului istoric.

Când a apărut traducerea românească a acestei pseudo-Cărţi Negre, directorul Editurii Politice era Valter Roman, un ideolog stalinist preţuit de Gheorghiu-Dej şi de supraveghetorii sovietici ai exilului impus lui Imre Nagy şi apropiaţilor săi la Snagov. Vorbitor nativ de maghiară, Roman se cunoştea cu Nagy de la Moscova din anii războiului.

Citește și: Istoricul Dennis Deletant, despre actuala ofertă politică din România – „Oferta e nulă. Niște oameni care nu oferă mai nimic convingător electoratului român” | INTERVIU

Misiunea sa a fost să obţină de la liderul Revoluţiei Maghiare o „autocritică”; aceasta ar fi trebuit să probeze aberaţiile priving complotul. Fostul premier Nagy şi camarazii săi au refuzat cu demnitate capitularea.

Epurările din partid erau acompaniate de prigoană împotriva studenţilor contestatari

Pentru Gheorghiu-Dej şi banda sa, lichidarea în iunie 1958 acestor „trădători” şi „renegaţi” (Imre Nagy, Pal Maleter, Miklos Gimes, Jozsef Szilagyi) era un triumf personal. Scăpase în iunie 1957 de hruscioviştii Iosif Chişinevschi şi Miron Constantinescu. Acum putea declanşa marea vânătoare de vrăjitoare împotriva celor care, oricât de timid, îndrăzniseră să se îndoiască de infailibilitatea şi să testeze posibilitatea unui minim „dezgheţ”.

Citește și: Exclusiv. Caroline Fernolend, Marele Premiu Europa Nostra: „Visul meu este ca autoritățile să-și asume faptul că de mulți ani ONG-urile din România identifică și suplinesc lipsurile în multe domenii.”

Epurările din partid erau acompaniate de prigoană împotriva studenţilor contestatari (Timişoara, Cluj, Bucureşti, Iaşi) şi a intelectualilor (procesul Noica-Pillat, masivele “demascări” din uniunile de creaţie, înscenarea împotriva grupului Mihail Andricu, Miliţa Petrașcu, Jacques Costin, tenebroasa „afacere” Ioanid-Muşat-Sevianu-Obedeanu cu ale sale ramificaţii încă ne-elucidate), procesul Rugului Aprins, arestările în rândul intelectualilor maghiari şi germani, cazul Ana Novac.

Continuarea în Puterea a Cincea

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Succesul lui Georgescu, explicat de istoricul Thierry Wolton

În interviul acordat DW, istoricul francez explică ascensiunea extremismului,...

Wind of Change: Germania la 35 de ani de la căderea Zidului

Început de decembrie 2024 – nu doar România se...

Am o mie de frici. Şi o mie de visuri

Nici după incendiul din club Colectiv, în urma căruia...

Pentru un mare compromis democratic

Pentru un mare compromis democratic. Am ajuns s-o trăiesc...