La începutul acestui an, istoricul de artă Doina Lemny, una dintre cele mai importante cercetătoare ale operei sculptorului, atrăgea atenția, într-un interviu acordat unei publicații de specialitate, asupra riscului ca aniversările succesive să golească de conținut memoria artistului. „El este evocat în fiecare an în România cu aceleași laude și omagii care-și pierd din substanță”, observa cercetătoarea, pledând pentru aprofundarea studiului operei sale, pentru cercetare și interpretări noi, în locul repetării discursurilor admirative.
Această idee poate fi considerată una dintre cheile conferinței internaționale „Filosofia formei”. Dincolo de omagii aniversare, la Târgu Jiu vrea să-și consolideze rolul în cercetarea internațională a operei lui Constantin Brâncuși.
Conferința „Filosofia formei”, deschisă joi, 22 octombrie, reunește istorici de artă, artiști și cercetători din mai multe țări, la doi ani de la recunoașterea UNESCO a Ansamblului Monumental.
Evenimentul, desfășurat sub patronajul UNESCO, reunește istorici de artă, filosofi, cercetători, artiști, curatori și diplomați din România și din străinătate. Organizatorii își propun ca reuniunea să constituie punctul de plecare pentru colaborări internaționale durabile și noi direcții de studiere a operei brâncușiene.
Ambiția nu pornește de la zero. Târgu Jiu dispune deja de un Centru de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, instituție publică reorganizată în actuala formulă în aprilie 2015, printr-o hotărâre a Consiliului Local. Centrul, condus de documentaristul Cornel Mihalache, are atribuții privind cercetarea, documentarea, protejarea și promovarea patrimoniului brâncușian. Noua miză este consolidarea dimensiunii internaționale a acestei activități, prin parteneriate academice și proiecte care să depășească durata unei manifestări aniversare.
Viceprimarul Adrian Tudor, unul dintre principalii organizatori ai conferinței și dintre cei implicați în demersurile pentru includerea Ansamblului Monumental în patrimoniul mondial UNESCO, a deschis reuniunea evocând atât semnificația aniversării, cât și responsabilitățile care decurg din recunoașterea internațională a monumentelor realizate de Brâncuși.
Proiectul conferinței a început să prindă contur în urmă cu aproximativ un an și jumătate, în urma unor contacte cu mediul cultural britanic, în special cu Institutul Cultural Român din Londra. Ideea a fost dezvoltată prin colaborarea cu istoricul de artă Jonathan Vernon, cu Doina Lemny, cu reprezentanți ai instituțiilor academice și cu echipa locală din jurul lui Adrian Tudor și Cornel Mihalache.
Jonathan Vernon, președintele comitetului științific al conferinței, căruia îi aparține și titlul acesteia, consideră că filosofia și estetica operei lui Brâncuși reprezintă o nouă frontieră a cercetării. Nu doar istoria sculpturilor sau biografia artistului pot genera perspective noi, ci și întrebările despre formă, materie, spațiu și semnificație pe care creația sa continuă să le provoace. Cercetătorul britanic, preocupat de mai bine de un deceniu de opera lui Brâncuși, a remarcat atașamentul aparte al comunității din Târgu Jiu față de moștenirea sculptorului.
O jumătate de secol între două conferințe
Reuniunea din acest an are și o dimensiune istorică. În urmă cu cincizeci de ani, în 1976, la centenarul nașterii lui Brâncuși, Târgu Jiu găzduia o altă conferință internațională dedicată sculptorului. Chiar în condițiile politice ale României comuniste, evenimentul reușea să aducă în oraș cercetători și istorici de artă din străinătate.
Adrian Tudor a evocat acel moment, evocând fotografii de arhivă și amintind câțiva dintre participanții de atunci. Printre invitații reuniunii din 2026 se află și istoricul de artă german Friedrich Teja Bach, prezent la conferința de acum o jumătate de secol. Revenirea sa oferă o legătură directă între două momente importante ale receptării internaționale a operei brâncușiene.
Continuitatea dintre generații s-a regăsit și în momentele cele mai emoționante ale ceremoniei de deschidere, când au fost acordate distincții unor personalități care și-au dedicat o parte însemnată a activității studierii și promovării operei lui Brâncuși.
Doina Lemny a primit titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Târgu Jiu, pentru contribuția sa la cercetarea creației sculptorului și pentru legătura construită, în aproape trei decenii, cu orașul în care se află Ansamblul Monumental.
Stabilită la Paris, unde a lucrat timp îndelungat la Centrul Pompidou, cercetătoarea a evocat începuturile apropierii sale de Târgu Jiu și oamenii care au ajutat-o să descopere istoria, documentele și personalitățile legate de opera lui Brâncuși. I-a amintit, între alții, pe Ion Pogorilovschi, pe Sorana Georgescu-Gorjan, apărătoare a adevărului istoric despre realizarea Coloanei fără Sfârșit, și pe mai mulți artiști și intelectuali gorjeni cu care a colaborat.
Pentru Doina Lemny, orașul a devenit treptat un al doilea loc familiar, în care a revenit constant pentru documentare și cercetare. „Consider titlul acesta nu doar o recunoaștere a activității mele, ci un legământ moral de a rămâne aproape de această comunitate și de valorile ei”, a spus cercetătoarea în discursul de mulțumire.
Un alt moment încărcat de emoție i-a aparținut istoricului de artă Alexandra Parigoris, distinsă cu un înscris de gratitudine din partea comunității locale. Prezența sa la Târgu Jiu are o semnificație specială: cercetătoarea britanică este nepoata Arethiei Tătărescu, cea care, în calitate de conducătoare a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a avut un rol decisiv în comandarea Ansamblului Monumental realizat de Brâncuși în memoria eroilor Primului Război Mondial.
Alexandra Parigoris a cunoscut de copil monumentele din Târgu Jiu. Într-o mărturie biografică publicată de Henry Moore Foundation, povestește că avea 11 sau 12 ani când a văzut pentru prima dată lucrările sculptorului, însoțită de mătușa sa, Sanda Tătărescu-Negropontes, fiica Arethiei.
La ceremonia de joi, cercetătoarea a rememorat prima sa călătorie de studiu în România, în 1979, când a beneficiat de o bursă a British Council. I-a evocat cu emoție pe oamenii care au sprijinit-o la începutul carierei, între care Barbu Brezianu, etnograful Mihai Pop și cercetătorul gorjean Ion Mocioi, mulți dintre ei dispăruți între timp.
„Se spune întotdeauna că stăm pe umerii celor care au venit înaintea noastră. În cazul meu, simt că nu doar am stat pe umerii lor, ci că ei m-au ridicat și m-au ajutat să merg mai departe”, a mărturisit Alexandra Parigoris.
Intervențiile Doinei Lemny și Alexandrei Parigoris au evidențiat o dimensiune adesea trecută cu vederea: istoria cercetării operei brâncușiene este și istoria unor generații de oameni care au construit relații, și-au transmis cunoștințe și au contribuit la înțelegerea și protejarea moștenirii artistului.
După recunoașterea UNESCO, responsabilitatea pentru viitor
Deschiderea conferinței a avut loc la doi ani de la primirea certificatului care atesta înscrierea Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în 2024. Momentul a fost evocat de Janina Sitaru, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, în prezent șefă de cabinet a vicepreședintelui Parlamentului European Victor Negrescu, care a contribuit la coordonarea instituțională a demersului.
Aceasta a amintit că recunoașterea internațională a fost rezultatul unui efort de lungă durată, la care au participat specialiști în patrimoniu, diplomați, instituții centrale și locale și membri ai comunității. Un asemenea rezultat nu poate fi atribuit unui singur om sau unui singur mandat, a subliniat ea.
Ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu, delegatul permanent al României pe lângă UNESCO și fostă președintă a Conferinței Generale a organizației, a vorbit despre capacitatea operei lui Brâncuși de a transforma rădăcinile unei culturi într-un limbaj universal. Valoarea patrimoniului nu constă doar în recunoașterea trecutului, ci și în responsabilitatea de a-l transmite generațiilor viitoare. Identitatea locală și universalitatea nu se exclud, ci se susțin reciproc, a fost una dintre ideile discursului său.
Conferința „Filosofia formei” extinde însă discuția dincolo de protejarea patrimoniului. Rectorul Universității „Constantin Brâncuși”, Luminița Popescu, a adus în atenție locul artei într-o lume dominată tot mai mult de tehnologie și inteligență artificială, în timp ce artista britanică Alice Channer, prezentă pentru prima dată la Târgu Jiu, a vorbit despre influența lui Brâncuși asupra generațiilor contemporane de sculptori. Aceasta a propus și o întrebare cu implicații actuale: în ce fel poate opera sculptorului să inspire astăzi rezistența față de fascism?
Expoziție eveniment
În paralel cu dezbaterile academice, participanții au asistat la vernisajul expoziției „Brâncuși. Fotografia. Atelierul invizibil”, organizată la Pavilionul Art 360 din Târgu Jiu. Expoziția reunește 33 de fotografii originale realizate de sculptor, din colecția londonezului David Grob, prezent și el la vernisaj.
Curatoriată de istoricul de artă Eduard Enache, cu Doina Lemny în calitate de consultant științific, expoziția propune o explorare a fotografiei nu doar ca mijloc de documentare a sculpturilor, ci și ca parte a procesului artistic, în care lumina, spațiul și perspectiva contribuie la înțelegerea formei. Fotografiile pot fi văzute până la 16 decembrie 2026.
Ceremonia de deschidere a inclus și acordarea Premiului Național „Constantin Brâncuși” pentru sculptură, ediția 2025, artistului Alexandru Păsat, pentru expoziția „În memoria materiei. Metamorfoza formelor”.
Conferința continuă până la 26 octombrie, cu sesiuni dedicate filosofiei formei, atelierului parizian al lui Brâncuși, relației cu avangarda, cercetării arhivelor, conservării operei și influenței sale asupra sculpturii contemporane.
Miza nu mai este doar recunoașterea universală a sculptorului, deja consacrată, ci și capacitatea orașului de a contribui permanent la cercetarea și interpretarea moștenirii sale.
Ar fi, probabil, una dintre cele mai potrivite forme de a răspunde avertismentului Doinei Lemny despre omagiile repetitive: nu doar să-l celebrăm pe Brâncuși, ci să continuăm să-l descoperim.
