Dezbatere tensionată despre independența justiției, criticile publice la adresa magistraților și problemele din interiorul sistemului judiciar, la Forumul Rule of Law de la București. În timp ce judecătoarea Diana Tămagă a denunțat ceea ce consideră a fi campanii de subminare a justiției, reprezentanți ai societății civile au avertizat că independența nu poate deveni un paravan împotriva criticilor. Procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, a vorbit despre riscul impunității, eliminarea meritocrației și abuzul de putere din sistem.
În deschiderea dezbaterii, Diana Tămagă, președinta Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), a susținut că statul de drept și libertatea de exprimare ajung adesea să fie folosite ca arme împotriva independenței justiției. Ea s-a referit, în acest context, la invocarea voinței poporului și a luptei anticorupție.
„Judecătorii pronunță soluțiile în temeiul legii. Cu toate acestea, atunci când soluția nu convine anumitor actori politici, libertatea de exprimare este deturnată și folosită ca armă împotriva independenței judecătorilor”, s-a victimizat, Tămagă.
Judecătoarea a dat ca exemplu cazul colegelor sale care au avut de soluționat dosarul privind salariile magistraților. Potrivit acesteia, judecătoarele au fost expuse unei campanii de presă „furibunde”, iar premierul a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională. „Nu-mi amintesc să existe în istoria postdecembristă o ingerință de asemenea gravitate”, a susținut șefa de secție de la ÎCCJ în aceeași notă tragică.
Tămagă a amintit și de hotărârea adoptată în iunie 2026 de judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), despre care a spus că reprezintă o inventariere a atacurilor asupra justiției și a campaniilor mediatice împotriva judecătorilor.
Ea a susținut că informațiile prezentate în documentarul Recorder nu ar fi fost confirmate de rapoarte, invocând faptul că România este monitorizată la nivel european. „Într-un stat de drept nu poate fi permisă o astfel de campanie de subminare a justiției”, a afirmat judecătoarea. Tămagă a mai spus că ÎCCJ organizează mese rotunde cu reprezentanții societății civile pentru a construi o cultură a încrederii în justiție, pe care a descris-o drept esențială într-o democrație.
Întrebată cine stabilește dacă o critică este sau nu îndreptățită, judecătoarea a răspuns că, în cele din urmă, tot judecătorii sunt cei care fac această evaluare. Ea a susținut că atacurile la persoană și criticile îndreptate împotriva judecătorilor pentru soluțiile pronunțate depășesc limitele acceptabile. „Nu în piața publică se iau deciziile”, a mai declarat, grav, Tămagă.
Delegările repetate care ridică probleme
Paul Pop, prodecan al Facultății de Drept din București, a afirmat că independența justiției depinde de mai mulți factori și a amintit lista actualizată a condițiilor privind statul de drept elaborată de Comisia de la Veneția. El a subliniat că justiția este un serviciu public și a recunoscut că unii magistrați se confruntă cu presiuni, în special din interiorul sistemului.
Pop a insistat asupra necesității ca repartizarea cauzelor și procedurile de recuzare să se desfășoare în mod transparent, în conformitate cu standardele europene.
Profesorul a criticat și practica delegărilor succesive, la intervale de șase luni, urmate de noi delegări pentru aceeași persoană. În opinia sa, interpretarea legislației permite ca unii magistrați să ocupe astfel de poziții timp de ani întregi, fără o procedură de ocupare definitivă a funcției.
Referindu-se la recuzarea unor judecători care au dorit să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Pop a subliniat că asemenea măsuri trebuie motivate și că recuzarea este la dispoziția părților. El a amintit că probleme similare au existat și în Italia și a precizat că recuzarea nu trebuie tratată ca o sancțiune disciplinară.
Concluzia sa a fost că presa trebuie să vorbească despre problemele justiției, dar să reflecte realitatea.
Conflictele din sistemele judiciare
Vlad Perju, profesor de drept la Boston College Law School, a arătat că în interiorul sistemelor judiciare există conflicte reale, a căror rezolvare este uneori evitată. El a dat ca exemple Ungaria și Polonia, în relația cu instanțele europene, susținând că multe dintre aceste conflicte sunt autentice și că cele soluționate ajung, în cele din urmă, să fie tranșate în favoarea dreptului european.
Perju a apreciat că, atunci când statele membre nu se conformează obligațiilor europene, Comisia Europeană trebuie să recurgă la acțiuni în justiție împotriva lor.
Numărul delegărilor a crescut
Claudiu Drăgușin, judecător și membru al CSM, a vorbit despre creșterea numărului de delegări în funcții de conducere. Potrivit acestuia, procentul a crescut cu zece puncte procentuale în timpul mandatului actualului Consiliu, în condițiile în care funcțiile de vicepreședinte de instanță nu mai sunt ocupate prin concurs.
Drăgușin a arătat că, în cei patru ani de mandat, au intrat în sistem aproximativ 1.300 de judecători, iar alți 1.600 ar urma să intre în sistemul judecătoriilor, dintr-un total de aproximativ 2.200 de posturi.
În unele instanțe, a explicat el, judecătorii au doar doi sau trei ani de vechime, ceea ce îi face neeligibili pentru funcțiile de conducere. Din acest motiv, există o problemă reală privind baza de selecție pentru aceste poziții.
Referindu-se la reputația sistemului judiciar, Drăgușin a vorbit despre o criză a arbitrului în societatea românească.
El a afirmat că critica legitimă este acceptată și a amintit discuțiile purtate cu Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În opinia sa, este necesar un dialog judiciar cu CJUE.
Drăgușin a mai arătat că volumul de activitate al instanțelor a crescut cu 50% în ultimii cinci ani. La 15 septembrie, când a fost introdusă normarea activității, Judecătoria Sectorului 1 avea cu 15.000 de dosare mai mult decât la aceeași dată din 2025. El a sugerat că o parte a creșterii ar putea fi legată de folosirea inteligenței artificiale pentru redactarea cererilor, cu sau fără avocat.
Potrivit evaluărilor europene invocate de judecător, deși durata de soluționare a dosarelor s-a redus, încrederea în justiție a scăzut. Dacă în 2024 indicatorul era de 48% în rândul persoanelor fizice și de 58% în rândul persoanelor juridice, valorile menționate de acesta au ajuns la 42%, respectiv 44%.
Drăgușin a apreciat că scăderea este reală, dar a pus sub semnul întrebării dacă poate fi considerată atât de dramatică. „O societate fără arbitru devine o societate în care conflictele se rezolvă prin violență”, a avertizat el.
Judecătorul a mai spus că normarea activității nu reprezintă o soluție pe termen lung, ci că degrevarea instanțelor este esențială. Potrivit acestuia, dosarele importante sunt soluționate în același ritm ca anul trecut. Sistemul are aproximativ 4.400 de judecători, iar la Tribunalul București au promovat 50 de judecători noi, fără să fie angajați însă și grefieri.
În opinia sa, societatea este profund fragmentată în grupuri care comunică tot mai puțin între ele, iar dialogul este necesar pentru depășirea acestei situații.
Algoritmii, nouă formă de putere
Arina Corsei, procuror DIICOT specializat în investigarea infracțiunilor informatice, a susținut că puterea, indiferent cine o exercită, trebuie limitată. „Ne confruntăm cu o putere nouă, algoritmul. Este în afara granițelor”, a afirmat procurorul, referindu-se la dificultățile de reglementare a platformelor digitale.
Corsei a arătat că standardele Comisiei de la Veneția sunt generale, în timp ce mediul online funcționează după reguli și mecanisme diferite. Ea a ridicat problema responsabilității platformelor care șterg postări fără să ofere explicații utilizatorilor și a întrebat cum pot fi identificate și trase la răspundere aceste entități.
Independența justiției, paravan împotriva criticilor
Cezara Grama, expertă în justiție și stat de drept la Expert Forum, a insistat asupra faptului că dezbaterea despre justiție nu trebuie să rămână exclusiv în interiorul sistemului judiciar. Justiția este un serviciu public, iar societatea civilă trebuie să poată participa la discuțiile despre funcționarea sa.
Grama a remarcat restrângerea spațiului de dialog dintre sistemul judiciar și societatea civilă și a criticat faptul că legile justiției din 2022 au fost adoptate în mai puțin de o lună. Ea a respins ideea că simpla critică a sistemului judiciar ar constitui un atac la independența acestuia „Independența justiției ca paravan față de orice critică”, a fost una dintre ideile centrale ale intervenției sale.
Experta a susținut că criticile constructive nu reprezintă un atac asupra independenței justiției și a afirmat că România a înregistrat cel mai mare declin privind statul de drept din ultimii trei ani, potrivit evaluării la care s-a referit. Grama a contestat, de asemenea, ideea că legitimitatea criticilor ar trebui stabilită exclusiv de reprezentanții sistemului judiciar.
Despre efectele prescripția răspunderii penale
În replică, Claudiu Drăgușin a susținut că modificările statutului magistraților trebuie precedate de consultări și a apreciat că dezbaterea nu se desfășoară într-un context potrivit pentru o reformă a sistemului judiciar.
El a pus prescripția răspunderii penale în legătură cu mobilitatea magistraților, afirmând că, în anul precedent, aproximativ 600 de judecători au trecut printr-o formă de mobilitate, ceea ce a determinat modificări ale completurilor de judecată. Drăgușin a spus că judecătorii care promovează la alte instanțe nu pot fi obligați să continue judecarea tuturor dosarelor pe care le aveau în lucru, invocând și problema reaudierii martorilor.
Membrul CSM a susținut că poziția Consiliului nu a fost singulară, fiind împărtășită și de președinții instanțelor și de judecătorii reuniți în adunările generale.
Referindu-se la documentul CSM cunoscut drept „lista rușinii”, în care au fost criticate public anumite publicații și organizații neguvernamentale pentru pozițiile lor privind justiția, Drăgușin a respins ideea că reacția Consiliului ar fi fost disproporționată. El a afirmat că este deschis recunoașterii problemelor din sistem, dar a avertizat împotriva generalizării acestora.
Claudiu Sandu: „Justiția s-a transformat într-o mașină de spălat infractori”
Una dintre cele mai critice intervenții la adresa sistemului judiciar a venit din partea procurorului Claudiu Sandu, membru al CSM. Acesta a întrebat ce înseamnă, în practică, independența justiției și dacă aceasta ar presupune că magistrații nu greșesc niciodată. „Cine nu recunoaște că a greșit nu are ce căuta în magistratură”, a afirmat Sandu.
Procurorul a susținut că sistemul judiciar a ajuns să genereze un risc sistemic de impunitate și a criticat lipsa de reacție instituțională în anumite cazuri.
El a întrebat dacă Inspecția Judiciară a anchetat modul în care a fost tratat judecătorul Cristi Danileț, inclusiv după intervenția CEDO, și a criticat tendința unor magistrați de a prezenta sistemul drept unul lipsit de probleme. Sandu a mai afirmat că modificările legislative din 2022 au fost radicale și au eliminat meritocrația.
Procurorul a criticat și faptul că unii traficanți de droguri scapă de răspundere penală, întrebându-se ce concluzii trag cetățenii care plătesc taxe din asemenea situații.
Despre lipsa responsabilității
În legătură cu litigiile privind drepturile salariale ale magistraților, el a pus sub semnul întrebării oportunitatea unui proces la ÎCCJ care vizează un miliard de euro, întrebând dacă acesta a avut alt scop decât demonstrarea forței sistemului judiciar. „Ce crede un profesor care are de luat 5.000 de lei despre noi?”, a întrebat Sandu, comparând revendicările salariale ale magistraților cu situația altor categorii de angajați. „La ce a folosit un proces de 5 miliarde de lei pentru salariile restante ale magistraților? Și eu am de primit bani, puteți să spuneți că sunt ipocrit, accept asta. Dar la ce a folosit acel proces, altceva decât să-ți arăți mușchii?”, s-a mai întrebat procurorul.
El a subliniat că independența nu este un drept absolut și că lipsa responsabilității poate conduce la abuz de putere.
Sandu a mai susținut că în România nu există un sistem eficient de control și echilibru între instituțiile din interiorul justiției, afirmând că, atunci când se votează în CSM, Secția pentru judecători deține majoritatea și câștigă întotdeauna. „Societatea românească a intrat într-o zonă de putreziciune”, a declarat procurorul, adăugând că este o rușine ca un magistrat să nu aibă curajul să spună adevărul.
În final, Diana Tămagă a intervenit din nou, precizând că întreaga sa carieră a fost construită în jurul dreptului Uniunii Europene. Ea a amintit și de jurisprudența CEDO privind modificarea completurilor de judecată, inclusiv în cazul Bulgariei.
Inteligența artificială și independența justiției
Consilierul prezidențial Filatov Soare a abordat utilizarea inteligenței artificiale în sistemul judiciar, deși o parte dintre participanți așteptau discuții mai aprofundate despre problemele urgente ale justiției.
Discuțiile au avut loc în cadrul panelului „Standarde Europene și Garanții pentru Independența Justiției”, organizat la București, în perioada 20–21 octombrie, în cadrul Forumului Rule of Law. Evenimentul a fost organizat de Fundația Konrad Adenauer, Comisia de la Veneția, Comisia Europeană și Facultatea de Drept din București.
