Contestația în anulare aprobată de Curtea de Apel București în cazul lui Nelu Iordache a fost al patrulea demers de acest gen al afaceristului condamnat la 11 ani închisoare. Înainte de a discuta admisibilitatea în principiu, trebuia pusă în discuție autoritatea de lucru judecat, care este prioritară.
Prin cereri succesive cu același obiect se mărește, artificial, numărul de procese înregistrate pe portalul instanțelor.
Registratura sau judecătorii ar trebui să verifice, înainte de orice, dacă a mai fost deschis sau soluționat un proces cu același obiect și aceleași părți și să-i amendeze pe cei care le înregistrează de mai multe ori.
Contestația în anulare trebuia respinsă, constatându-se autoritatea de lucru judecat. „Înaintea primului termen de judecată, în momentul primirii unei contestații în anulare se verifică în sistemul Ecris dacă au mai existat astfel de cereri. Și sistemul electronic le scoate automat. În plus, puteau să-i aplice amendă judiciară pentru abuz de drept. În acest caz, au știut că au mai fost contestații în anulare similare, dar au respins, nemotivat, autoritatea de lucru judecat”, ne-a declarat un judecător.
Citește și: Dosarul privind presupusele abuzuri ale procurorilor DNA, închis definitiv de ÎCCJ
Dosare înregistrate succesiv
Soluția pentru a repara această „scăpare” a Curții de Apel București ar fi ca procurorul să promoveze o cale extraordinară de atac.
Pe 10 aprilie 2023, CAB respingea o contestație în anulare a lui Nelu Iordache împotriva condamnării primite într-un dosar din 2013.
Pe 17 ianuarie 2024, CAB respingea contestația în anulare a lui Iordache împotriva unei condamnări într-un dosar din 2013. Contestația a fost respinsă ca inadmisibilă pentru că s-a constatat autoritatea de lucru judecat a deciziei din 10 aprilie 2023.
Pe 5 martie 2025, CAB a respins contestația în anulare în dosarul din 2013. Și ea a fost respinsă ca inadmisibilă.
Pe 15 ianuarie 2026, CAB admitea contestația în anulare depusă de Iordache față de sentința primită într-un dosar din 2013.
Contestația în anulare are două etape: Admisibilitatea în principiu și examinarea pe fond.
În prima fază, magistratul Dumitru Cristian a susținut că cererea lui Iordache e inadmisibilă, raportat la autoritatea de lucru judecat. El a intrat în contradicție astfel cu judecătorul Cosmin Cornoiu (cel din spatele șefei CAB la celebra conferință de presă). A fost nevoie de al treilea judecător pentru a înclina decisiv balanța. Astfel a fost introdus Valeriu Roșca, judecător delegat de la Tribunalul București, Secția Comercială, la CAB – Secția 1 penală.
Decizia finală, pe fond, de admitere a căii extraordinare de atac și de punere în libertate a lui Nelu Iordache a fost luată de judecătorii Cornoiu și Dumitru Cristian.
„Săltat de pe aeroport”
În iulie 2021, afaceristul Nelu Iordache a fost ridicat de procurorii DNA de pe aeroportul Otopeni și dus la audieri. Potrivit unor surse judiciare el era cercetat într-un nou dosar de corupție, fiind acuzat de dare de mită și trafic de influență.
Iordache se afla într-un avion al unei companii low-cost, care urma să decoleze la ora 09.45 de pe aeroportul Otopeni cu destinația Roma, Italia. Iordache așteaptă sentința finală într-un dosar în care pronunțarea a fost amânată de două ori, următorul termen fiind stabilit pentru 31 august.
Ulterior procurorii DNA l-au pus sub control judiciar în acest nou dosar, măsură care implică și interzicerea părăsirii teritoriului țării fără încuviințarea organelor de anchetă. Astfel, Iordache a aflat sentința finală a Curții de Apel București în țară, nu în Italia. Iordache a primit 11 ani și 9 luni închisoare în dosarul fraudei cu fonduri europene alocate pentru construcţia autostrăzii Nădlac – Arad.
Citește și: Curtea de Apel Ploiești dispune rejudecarea despăgubirilor în dosarul Liviu Luca
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
