România a fost condamnată definitiv, pe 15 decembrie 2025, de Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), într-un caz care a devenit simbolic pentru libertatea de exprimare a magistraților. Hotărârea stabilește că sancționarea disciplinară a judecătorului Cristi Danileț pentru postări pe Facebook a încălcat drepturile fundamentale garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Povestea acestui dosar este spusă chiar de Danileț, care descrie cazul drept rezultatul unui conflict deschis între magistrații critici și instituțiile statului chemate, teoretic, să apere independența justiției. Totul a început în ianuarie 2019, când două postări ale sale pe rețelele de socializare – una despre riscul politizării Armatei și alta despre modificările aduse legilor justiției – au declanșat o anchetă disciplinară din oficiu. Potrivit lui Danileț, ancheta a fost inițiată fără plângeri concrete și s-a încheiat cu o sancțiune care i-a afectat nu doar veniturile, ci și parcursul profesional.
Judecătorul susține că a fost pedepsit nu pentru conținutul mesajelor, ci pentru poziționarea sa publică într-un moment în care justiția se afla sub presiune politică. Deși martorii audiați au arătat că postările nu au afectat activitatea instanțelor, Consiliul Superior al Magistraturii a decis reducerea salariului său, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut sancțiunea. Ulterior, această jurisprudență a fost folosită, spune Danileț, pentru declanșarea altor proceduri disciplinare care au dus, în cele din urmă, la excluderea sa din magistratură.
„Ce mi s-a întâmplat nu a fost o simplă disfuncție de sistem. Poate că prima dată, în cazul cu Armata, unora li s-a părut ca fiind o întâmplare. Dar apoi au mai venit încă patru anchete disciplinare împotriva mea, din care trei soldate cu excluderea din magistratură. La fiecare, actualul președinte de curte supremă a fost prezent în rândul celor care au votat pentru sancționarea mea. Am câștigat această primă cauză la CEDO și toate cele trei cauze la curtea noastră supremă, dar cu un preț enorm: imagine distrusă, delegitimare în fața colegilor, lipsire de venituri timp de 1 an și 5 luni. Așa că am decis să părăsesc magistratura pentru a nu mai fi obiectul unor astfel de investigații devenite, deja, metode repetate și perfide de a închide gura mea și a celorlalți magistrați reformiști.” — Cristi Danileț, pe blogul său
CEDO a decis că autoritățile române nu au demonstrat de ce un judecător fără funcție de conducere nu ar avea dreptul să se pronunțe public asupra unor chestiuni de interes general. Marea Cameră a subliniat că libertatea de exprimare a magistraților este esențială într-o societate democratică, mai ales atunci când este vorba despre statul de drept și funcționarea instituțiilor. Decizia este obligatorie pentru România și are efect de jurisprudență pentru toate celelalte state membre ale Consiliului Europei.
Pentru Cristi Danileț, verdictul de la Strasbourg nu este doar o reparație simbolică, ci dovada unui mecanism mai amplu de reducere la tăcere a vocilor critice din justiție. El afirmă că numeroși magistrați au renunțat să mai vorbească public de teama sancțiunilor, ceea ce a creat un climat de autocenzură care a permis adoptarea unor reforme controversate fără opoziție reală din interiorul sistemului.
Decizia CEDO marchează nu doar finalul unui litigiu individual, ci și un avertisment pentru autoritățile române.
Potrivit Curții, „obligația de rezervă” a magistraților nu poate fi folosită pentru a le anula dreptul de a participa la dezbaterea publică. Într-o epocă în care rețelele sociale sunt o extensie firească a spațiului civic, judecătorii rămân cetățeni cu drepturi fundamentale – iar statul nu le poate sancționa opiniile doar pentru că sunt incomode.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
