Republica Moldova rămâne extrem de vulnerabilă la șocurile de pe piețele energetice internaționale, deoarece depinde integral de importuri de petrol, produse petroliere și gaze, iar orice creștere a prețurilor sau perturbare a fluxurilor globale se transmite rapid în economia locală, avertizează experta Eugenia Gușilov, fondatoarea centrului independent de analiză energetică ROEC de la București.
Starea de alertă energetică anunțată de autoritățile de la Chișinău, după izbucnirea conflictului din Iran ca urmare a atacului israelo-american, este în primul rând preventivă și urmărește evitarea unei eventuale penurii într-un moment de volatilitate regională, inclusiv prin prioritizarea sectoarelor esențiale precum agricultura.
Citește și: Cum afectează războiul din Orientul Mijlociu Republica Moldova
Evoluția conflictelor din Orientul Mijlociu și posibilele perturbări ale traficului prin strâmtoarea Ormuz – un punct prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial – pot amplifica presiunile asupra prețurilor energiei, cu efecte directe asupra statelor dependente de importuri, în timp ce sprijinul regional, în special din partea României, rămâne un factor important pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.
Un interviu realizat de jurnalista RFI de la Chișinău Liliana Barbăroșie.
Reporter: În primul rând, cât de justificată este decizia autorităților de la Chișinău și cât de mult poate influența situația din Orientul Mijlociu prețurile și disponibilitățile de carburanți în Europa de Est?
Eugenia Gușilov: Ce se întâmplă în Orientul Mijlociu poate influența prețurile și este de înțeles de ce autoritățile de la Chișinău au decis să instituie starea de alertă. Mai mult, cred că este o măsură de precauție. Adică vor să fie prevăzătoare, să nu fie prinse nepregătite într-o situație în care prețurile se duc și mai mult în sus. Pe de altă parte, avem războiul din Ucraina, care implică un mare producător de gaz și de petrol. De pildă, 10% din producția mondială de țiței venea din Federația Rusă și, atunci, la începutul războiului, prețurile s-au dus în sus foarte repede, în martie 2022. Acum, prin strâmtoarea Ormuz trec 20%, adică 20 de milioane de barili din cele 100 de milioane de barili pe zi producție mondială. Nu știu ce consumă economia globală, dar practic gradul de dependență de tranzitul prin acea strâmtoare este foarte ridicat. Vorbim despre 20% din fluxul mondial, față de, de pildă, momentul din martie 2022, când Rusia era responsabilă de 10%.
Reporter: Cum ați aprecia: să vorbim despre un risc real de întrerupere sau mai degrabă despre volatilitate de preț?
Eugenia Gușilov: Întâi trebuie să le spunem ascultătorilor noștri că toate statele mari consumatoare, economiile dezvoltate, dar și statele care depind de importuri de țiței și de produse petroliere au, de obicei, stocuri instituite prin legislație internă. Aceasta le mandatează să constituie stocuri care să acopere, într-o situație de criză, importul sau consumul pentru circa 90 de zile. Toate statele membre ale Uniunii Europene au așa ceva, inclusiv statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care nu sunt neapărat membre în Uniunea Europeană. Acest sistem vine din criza petrolului din anii ’70, când s-a ajuns la concluzia că trebuie constituite stocuri de rezervă ca măsură de siguranță în caz că este perturbată aprovizionarea cu țiței pe piețele internaționale.
Deci există acest atenuator al oricărui posibil șoc. Ceea ce nu înseamnă că, dacă avem disponibile volume pentru consum pentru următoarele trei luni, prețurile pe piața internațională nu vor fi sensibile și nu vor reflecta ce se întâmplă în Orientul Mijlociu. O situație în care să fie blocată strâmtoarea Ormuz și să nu poată trece pe acolo vasele care transportă petrol sau gaz natural lichefiat nu a mai existat. Au existat amenințări de a bloca strâmtoarea din partea Iranului, care spunea că, dacă va fi atacat, va bloca strâmtoarea, pentru că aceasta este o armă economică. Poți trimite o undă de șoc în economiile occidentale și în economiile dependente de acest țiței și de gazul natural lichefiat care trece pe acolo.
Chiar dacă anumite țări producătoare spun că vor crește producția – de exemplu, s-a anunțat o creștere cu 200.000 de barili – majoritatea acestor state sunt tot în zona Golfului. Chiar dacă pot scoate mai mult petrol din pământ, navele care transportă acest țiței trebuie tot prin strâmtoarea Ormuz să treacă pentru a ajunge la consumatori pe piețele internaționale. Este o arteră foarte importantă, un punct nevralgic. Dacă traficul este blocat, apar probleme. De exemplu, sâmbătă și duminică vorbeam despre 150 de nave care nu puteau trece, iar marți cifra crescuse deja la 250 de nave. Asta, bineînțeles, transmite unde de șoc.
Chiar dacă avem anumite rezerve care permit funcționarea economiilor timp de 90 de zile, cotațiile internaționale reacționează imediat. Prețul a crescut de la 60–70 de dolari pe baril, cât era în ianuarie și februarie, la peste 80 de dolari pe baril pentru sortimentul Brent, în funcție de care se calculează și prețul la pompă în România.
Reporter: Tocmai asta voiam să vă întreb. Cum apreciați dumneavoastră până unde ar putea ajunge aceste unde de șoc?
Eugenia Gușilov: În momentul de față, prețurile la carburanți la benzinăriile din România reflectă o cotație internațională de aproximativ 72–73 de dolari pe baril. Or, în prezent cotația este în jur de 80 de dolari pe baril. Această creștere urmează să fie reflectată și încorporată în prețul afișat la pompă. Numai că vorbim despre contracte cu livrare în aprilie.
Creșterile pe care le vedem acum în zona cotațiilor internaționale se vor traduce în prețuri mai mari la pompă începând cu aprilie. Sigur, unii comercianți preferă să încorporeze aceste majorări mai devreme, treptat, nu doar cu decalajul obișnuit de 10 zile sau două săptămâni între cotația internațională și prețul de la pompă. Tocmai pentru a evita o creștere abruptă, unii comercianți încep să înglobeze aceste măriri mai devreme. De altfel, acest lucru s-a văzut chiar de vineri, înainte de începerea operațiunii militare de sâmbătă, când prețurile au crescut ușor la pompă în România, anticipând evoluțiile ulterioare.
Reporter: Se pot bloca exporturile?
Eugenia Gușilov: Dacă navelor le este frică să treacă pe acolo, bineînțeles că se pot bloca. Și nu vorbim doar despre blocarea transportului de țiței. Vorbim și despre aproximativ 18% din combustibilul de aviație, ceea ce înseamnă că industria aviatică poate avea de suferit. Tot prin acea zonă sunt exportate și îngrășăminte sau gaz natural lichefiat.
Europa este ceva mai ferită în privința gazului natural lichefiat din Qatar, pentru că acesta ajunge în proporție mai mică pe piața europeană. State precum Polonia, Belgia sau Italia depind mai mult de astfel de importuri, însă clienții principali ai Qatarului sunt în Asia – India, Pakistan, China. De aceea, piețele asiatice ar putea suferi mai mult. De altfel, s-a văzut deja o scădere semnificativă a burselor din Asia, care reacționează la aceste evoluții.
Reporter: Acum vulnerabilitățile sunt diferite de la țară la țară. Cum apreciați cât de vulnerabilă este Republica Moldova, comparativ, de exemplu, cu România, cu Ucraina sau cu alte țări din regiune?
Eugenia Gușilov: Republica Moldova nu are zăcăminte de petrol și nici de gaz. Importă practic toate produsele petroliere – benzina și motorina pe care le consumă – și gazul de care are nevoie. De aceea, Republica Moldova este la mila piețelor internaționale. Când piețele funcționează bine și există abundență de volume, prețurile sunt mici. Dar când apare o situație de criză, care reduce volumele disponibile sau ridică prețurile, o țară precum Republica Moldova este afectată.
Dacă ne uităm la depozitele subterane de gaz din Europa, vedem că momentul este unul sensibil. Situația a apărut la final de iarnă, când depozitele sunt deja golite parțial. Europa are acum depozitele subterane pline cam o treime. România are aproximativ 34%, Franța 22%, Germania 21%, iar Ucraina 16%. Asta înseamnă că nu avem foarte mult gaz stocat pentru perioada următoare, dacă apar probleme de aprovizionare pe piața internațională.
Mai ales că Qatarul a suspendat activitatea la anumite instalații de producție de gaz, după ce unele facilități au fost avariate în urma operațiunilor militare. Fiind un mare exportator de gaz natural lichefiat, orice problemă acolo afectează piețele. Deci nu este tocmai un moment favorabil, pentru că Europa nu stă acum pe depozite pline de gaz.
Reporter: Aveți informații despre Republica Moldova? Ce rezerve are?
Eugenia Gușilov: Dacă are rezerve, Republica Moldova le stochează, de obicei, fie în România, fie în Ucraina. Probabil că și Moldova a ieșit din iarnă consumând din aceste rezerve. Chiar dacă și-a făcut stocuri în toamnă – în septembrie, octombrie și noiembrie – lunile geroase ale iernii înseamnă că o bună parte a fost consumată. În plus, gazul nu mai vine doar din direcția Rusiei.
Reporter: Să ne uităm mai atent la măsurile anunțate de autorități. Aceste praguri de 8.000 de tone de benzină și 25.000 de tone de motorină – suficiente pentru o piață de dimensiunea Moldovei? Și interzicerea exportului este o măsură standard în astfel de situații?
Eugenia Gușilov: Nu cred că sunt măsuri standard, ci mai degrabă măsuri menite să oprească o eventuală hemoragie de carburant într-un moment în care Moldova ar putea avea mare nevoie de aceste resurse. Dacă era vorba despre reexport pentru revânzare, Moldova trebuie acum să se gândească de două sau trei ori dacă este oportun.
Statul ar putea prefera să prioritizeze anumite activități esențiale. De exemplu, intrăm în perioada de semănat, iar agricultorii vor avea nevoie de benzină și motorină pentru utilajele agricole. Este o perioadă importantă pentru agricultură. Fiecare stat trebuie să decidă, în funcție de structura economiei, unde este prioritatea maximă și unde carburantul trebuie asigurat neapărat.
Dacă operațiunea militară se va încheia în 4–5 săptămâni, așa cum estimează Israelul și Statele Unite, atunci situația s-ar putea stabiliza până la începutul lui aprilie.
Dacă însă conflictul se prelungește peste această perioadă, atunci ar putea apărea probleme mai serioase, inclusiv riscul unor deficite. Tocmai acest scenariu încearcă să-l evite autoritățile de la Chișinău, folosind mai chibzuit stocurile existente.
Interviul integral pe RFI.România
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Ministerul Energiei al Republicii Moldova / Facebook)
