Cui folosește moțiunea AUR

Data:

Moțiunea AUR i-a dat posibilitatea premierului să-și mai explice odată programul de redresare, dar în același timp i-a lăsat și pe radicali să-și facă numărul și să-i întărâte pe cei nemulțumiți.

Ce rost are această moțiune, a întrebat premierul Ilie Bolojan în plenul parlamentului la dezbaterea moțiunii de cenzură, după ce guvernul și-a asumat răspunderea asupra Primului Pachet de Austeritate.

„Parlamentul nu e o anexă a guvernului”, răspunde indirect liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, dându-i de înțeles primului ministru că Legislativul e cel care trebuie să gândească și să dezbată legile pe care mai apoi Executivul le pune în practică. Grindeanu, care e președintele Camerei Deputaților, vrea să fie el cel care ia inițiativele, nu Bolojan, așa că i-a transmis acestuia că folosirea asumării guvernamentale sau a ordonanțelor guvernamentale trebuie să fie excepția, nu norma. 

Citește și: Magistrați cu dosare grele, forțați să se pensioneze după ce sunt trimiși să judece în civil

Asumarea răspunderii guvernamentale pe un pachet de legi sau Ordonanțele de urgență sunt scurtături care economisesc timp, fiindcă altminteri dezbaterile din parlament și trecerea prin cele două camere poate dura minim o lună, dar de obicei e vorba de luni de zile. 

Democrația înseamnă însă dezbatere în plenul parlamentului, deci transparență, posibilitatea societății civile de a face presiuni pentru oprirea exagerărilor și derapajelor.

Citește și: Două judecătoare de la Tribunalul București au stabilit că Crescent nu a fost firma Securității

În cazul de față, e vorba cu adevărat de măsuri urgente, pentru ca România să nu intre în incapacitate de plată. E neclar, totuși, de ce măsurile acestea s-au luat atât de târziu. De ce aceleași partide aflate azi la putere au lăsat timpul să treacă? Pentru a nu bruia campania electorală? 

Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan intitulată „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” a căzut la votul din Parlament: au fost numai 134 de voturi pentru moțiune. Pentru ca Guvernul să fie demis, erau necesare 233 de voturi ”pentru”, adică jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor. Formațiunile care susțin guvernul nu au votat, au asigurat doar prezența din băncile parlamentului, o tactică folosită adesea de coaliții pentru a preveni trădările.

Continuarea în Deutsche Welle

Citește și: Pensionări fictive pentru păstrarea privilegiilor celei de a 3-a puteri în stat

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

„Ipocriți de serviciu”. Când linia politică se subordonează direct Kremlinului

În Republica Moldova, ipocrizia nu mai este doar o...

Influența Rusiei în România postdecembristă

Penetraţia rusă în România de după prăbuşirea dictaturii comuniste...

Regresul istoric al PNL: Ce mai poate face Bolojan?

La Congresul PNL nimeni nu a făcut cu adevărat...

Sensul protestelor  

Oare cui i se adresează vocalizele pe care le...