Tribunalul București a ridicat sechestru pe averea și pe veniturile primarului din Otopeni după ce, 3 ani, în procedură de Cameră preliminară, judecătorul nu a verificat măsurile asiguratorii, deși este obligat de lege să o facă anual.
Pe 4 noiembrie 2022, DNA anunța că l-a trimis în judecată pe primarul orașului Otopeni, Silviu Constantin Gheorghe, acuzat de abuz în serviciu, după ce a achitat 35,9 milioane de lei din banii orașului unei firme prietene pentru lucrări de construcție care nu au fost efectuate.
Procedura de Camera preliminară a durat 3 ani în acest caz, deși legea spune că trebuie să dureze 60 de zile de la înregistrarea dosarului în instanță.
Unul dintre motivele pentru care nu se renunță la această procedură este faptul că avocații se opun constant, ei fiind direct interesați de a prelungi și, practic, dubla ca durată și procedură orice proces penal.
Legea facultativă
Codul de procedură penală spune că „în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse”.
În aceleși timp, legea nu spune ce se întâmplă, care sunt sancțiunile, dacă procurorul sau judecătorul nu verifică, o dată la 6 luni sau o dată pe an, măsurile asigurătorii.
După ce a ieșit din Cameră preliminară, pe 30 octombrie 2025, Tribunalul București a ridicat măsurile asigurătorii constând în sechestru și poprire pe veniturile celor 4 inculpați din dosar, în frunte cu primarul Silviu Constantin Gheorghe.
Mai exact, la termenul din 1 septembrie 2025, avocații primarului au susținut „că măsurile asiguratorii au încetat de drept la data de 30.09.2022, timp de 3 ani de zile, cât timp dosarul s-a aflat în procedura camerei preliminare, măsura asiguratorie nefiind niciodată verificată. Trebuie avut în vedere că legiuitorul a prevăzut un termen obligatoriu de verificare a acestor măsuri preventive, respectiv 6 luni pentru procuror și 1 an pentru judecător, indiferent că vorbim de instanță ori de judecătorul de cameră preliminară”, se arată în minuta Tribunalului București.
Citește și: Pacea fără liniște: Marea Neagră după război
Procurorul zice că e termen de recomandare
Ca să salveze aparențele, procurorul de ședință a susținut că „apreciază că termenele prevăzute de lege pentru verificarea periodică a măsurilor asigurătorii reprezintă termene de recomandare, nerezultând din nerespectarea lor încetarea de drept a măsurilor, legiuitorul neinstituind în mod expres şi o consecinţă, în sens de sancţiune procesuală, a nerespectării termenului prevăzut de lege pentru verificarea măsurilor asigurătorii, care să se răsfrângă asupra celor potenţial neverificate în intervalul de timp impus”.
Judecătorul de la tribunal „constată că toți subiecții procesuali din cauză, inclusiv persoana vătămată Primăria Otopeni, au solicitat expres sau implicit constatarea încetării de drept a măsurilor asiguratorii dispuse în cauză, ca urmare a nerespectării termenului prevăzut de lege pentru verificarea acestora. Totuși, instanța apreciază că nerespectarea termenul prevăzut de lege pentru verificarea măsurilor asiguratorii nu intervine încetarea de drept a măsurii asiguratorii”, se arată în motivare.
Astfel, în cazul măsurilor asigurătorii nu a fost prevăzut un termen pe durata căruia pot fi luate şi menţinute şi nici nu este reglementată o durată maximă a acestora pe parcursul procesului penal.(…) „Or, în condiţiile în care textul de lege analizat nu reglementează consecinţele pe care le-ar antrena o conduită contrară conţinutului lui, este evident că termenele de 6 luni şi de 1 an instituite prin acesta pentru verificarea periodică a măsurilor asigurătorii nu pot fi calificate decât ca fiind termene procedurale de recomandare, eventuala lor depăşire nefiind de natură să atragă încetarea de drept a măsurilor asigurătorii, atâta timp cât, aşa cum s-a arătat anterior, o asemenea sancţiune nu a fost consacrată legislativ decât în materia măsurilor preventive şi nu poate fi aplicată prin analogie şi în cazul măsurilor asigurătorii”, mai susține tribunalul.
Citește și: Sondaj INSCOP: Băluță conduce, Ciucu și Alexandrescu se luptă pentru locurile 2 și 3
Primăria nu s-a constituit parte civilă
În al doilea rând, „deși nu a intervenit încetarea de drept, instanța constată că, prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei, măsurile asigurătorii, nu sunt necesare și proporționale, finalitatea eventuală a asigurării recuperării unei eventuale pagube nejustificând menținerea măsurilor”.
Judecătorul mai susține că în acest moment al procesului „nu există o constituire de parte civilă, conform legii, din partea persoanei vătămate Primăria Orașului Otopeni”.
Primăria Otopeni a susținut doar că se constituie parte civilă, fără a preciza suma cu care a fost prejudiciată. „În acest condiții, dată fiind pasivitatea persoanei vătămate, în pofida asigurării exercitării drepturilor procesuale în condițiile legii, instanța apreciază că menținerea măsurilor asiguratării după trecerea a mai mult de trei ani de la data instituirii acestora devine o măsură disproporționată și pur formală. Cu alte cuvinte, menținerea unor măsuri asiguratorii doar în baza unei eventuale și ipotetice constituiri ca parte civilă în procesul penal din partea persoanei vătămate, care, deși i-a fost amenajat exercițiul drepturilor procesuale, nu a acționat în consecință, apare ca fiind arbitrară”, se mai arată în motivarea Tribunalului București.
Citește și: Amenințări cu omor pe rețelele sociale: Parchetul General deschide trei anchete
Acuzațiile DNA
Potrivit DNA, 25,4 milioane de lei reprezentau cheltuieli nejustificate ale primăriei pentru materiale pe care în realitate executantul nu le-a achiziționat.
Ulterior, pentru a se justifica într-un fel plățile nelegale, ar fi fost întocmită o situație de lucrări (organizare de șantier deși în acea fază nu erau prevăzute astfel de lucrări) cu o valoare identică, prin care s-ar fi creat doar aparența unei compensări între valoarea ”stornată” a ”procurării materialelor”, de 25.421.080 lei, cu o valoare asemănătoare, a unor lucrări de organizare de șantier, care în realitate nu au fost realizate.
– 10.494.926 lei reprezentând costuri de finanțare, aferente cheltuielilor menționate mai sus.
În demersurile lor, inculpații Gheorghe Constantin Silviu și Vlad Constantin ar fi beneficiat de ajutorul celorlalte persoane cercetate în cauză, printre car eși afaceristul Nelu Iordache, care fie ar fi întocmit sau semnat diverse documente (acte adiționale, centralizator al lucrărilor, devize cu situația lucrărilor privind organizarea de șantier, etc.), fie ar fi pus la dispoziția funcționarilor diferite înscrisuri (facturi, devize, etc.) care să justifice efectuarea plăților nelegale.
Primarul PNL, Silviu Gheorghe, conducea Primăria Otopeni din anul 1996. Fiul său, Daniel Andrei Gheorghe este deputat PNL de Ilfov.
În ultima declarație de avere, primarul a declarat opt terenuri intravilane în Otopeni, două apartamente și o casă de 355 metri pătrați, 270.000 de euro în conturi bancare. Fără sechestru, acesta poate înstrăina aceste bunuri fără vreo reținere.
Reținut de procurorii DNA și apoi arestat la domiciliu în septembrie 2022, la alegerile locale din vara lui 2024, Silviu Constantin Gheorghe a câștigat din nou primăria cu 53% din voturile exprimate.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
