Curtea de Apel București a motivat decizia de anulare a suspendării emisiei postului Realitatea Plus și a preluat în mare parte argumentele avocaților televiziunii de știri. Astfel, „măsura retragerii licenței audiovizuale are un caracter deosebit de grav, producând efecte directe asupra exercitării libertății de exprimare”.
Unul dintre avocații postului a precizat că „societatea în cauză este un post de televiziune care beneficiază, în sine, de protecţia libertăţii de opinie, asigurată de prevederile art. 30 alin. 4 din Constituţie, astfel că întreruperea acestei libertăţi de opinie aduce atingere şi unui interes public, protejat prin pronunţarea unei hotărâri în cauză”.
Judecătoarea Roxana Elena Stanciu de la Curtea de Apel București susține că „retragerea licenței este susceptibilă să genereze o perturbare previzibilă a funcționării unui serviciu de interes public, inclusiv sub aspectul reducerii pluralismului surselor de informare, care reprezintă un drept al publicului de a primi informații din surse diverse”.
La momentul ședinței Consiliului Naţional al Audioviualului (CNA), Realitatea Plus avea 28 de amenzi neplătite din anii 2024 și 2025.
Dreptul oamenilor la așa zisa „informare”
Un alt avocat al postului a susținut că „în ceea ce priveşte paguba iminentă, apreciază că aceasta este îndeplinită, atât din perspectiva salariaţilor, clienţilor unui post de televiziune, cât şi din perspectiva faptului că în toate clasamentele, acest post de televiziune ocupă unul dintre primele trei locuri, insistând asupra dreptului oamenilor la informare”.
În replică, consilierul Juridic al CNA a arătat că „sub aspectul pagubei iminente, cu referire la situaţia celor 300 de angajaţi, face referire la o adresă emisă de ANAF, prin care se menţionează faptul că societatea PHG MEDIA INVEST SRL nu figurează în evidenţele Inspectoratului de Muncă cu niciun angajat, în condiţiile în care societatea figurează în top trei radiodifuzori şi desfăşoară o activitate specifică în acest sens”.
Angajați mutați pe firme în insolvență
Reprezentantul CNA a mai arătat că „este de notorietate comunicatul făcut de Direcţia Antifraudă cu privire la faptul că societatea Realitatea Plus, împreună cu alte societăţi, sunt într-un anumit circuit financiar, suspectat de spălare de bani, evaziune fiscală, tot de notorietate fiind şi faptul că toţi angajaţii Realitatea Plus au fost mutaţi pe alte societăţi, aflate în insolvenţă, pentru ca astfel să fie evitată plata contribuţiilor şi impozitelor la bugetul de stat. Prin urmare, arată că nu există o pagubă iminentă”, se mai arată în documentul instanței.
Judecătoarea Stanciu nu a fost de acord cu acest raționament și arată că „sancțiunile anterioare sunt relevante, în logica legii, numai pe o perioadă de cel mult un an, este cu atât mai nelegal ca CNA să scoată, în aprilie 2026, din arhiva anului 2024, pretinse neîndepliniri ale obligației de „depunere a dovezilor de plată” și să le transforme în suport pentru cea mai drastică măsură posibilă și anume retragerea licenței”.
Cu referire la datoriile postului TV, judecătoarea spune că acestea trebuie verificate de o instanță. „Opiniile sau punctele de vedere exprimate de autorități administrative, chiar dacă sunt formulate la solicitarea altor instituții publice, nu au caracter obligatoriu și nu pot substitui rolul instanței în stabilirea sensului și întinderii normelor legale incidente litigiului”.
Citește și: CNA vs. Realitatea Plus: Instanța suspendă retragerea licenței după un proces-record
Amenzi plătite în timpul ședinței
În plus, „curtea reține că măsura retragerii licenței audiovizuale are un caracter deosebit de grav, producând efecte directe asupra exercitării libertății de exprimare și asupra existenței activității radiodifuzorului. Prin urmare, condițiile în care o asemenea măsură poate fi dispusă trebuie să rezulte în mod clar și neechivoc din lege, iar orice dubiu de interpretare trebuie soluționat în favoarea unei interpretări restrictive, care să asigure respectarea principiului proporționalității”.
Judecătoarea a observat că plata amenzilor a fost realizată chiar în cursul ședinței în care s-a analizat măsura sancționatorie, astfel încât, „la momentul emiterii deciziei contestate, pârâtul avea cunoștință despre stingerea obligațiilor pecuniare ce au stat la baza declanșării procedurii de retragere a licenței. Or, ignorarea acestui element esențial echivalează cu o aplicare formală și excesivă a dispozițiilor legale, în contradicție cu scopul acestora”.
Judecătoarea deplânge soarta postului TV și arată că ridicarea licenței duce la întreruperea fluxurilor de bani.
„Verificând gravitatea şi iminenţa prejudiciului în funcţie circumstanţele speței, Curtea constată că executarea deciziei de retragere a licenței audiovizuale determină, în mod direct și imediat, încetarea emisiei serviciului de programe și, implicit, imposibilitatea reclamantei de a-și continua activitatea specifică, licența reprezentând condiția esențială pentru desfășurarea acesteia, această consecință conducând la suprimarea surselor de venit ale reclamantei ce își asigură finanțarea din contracte de publicitate. O asemenea măsură produce consecințe previzibile constând în întreruperea fluxurilor de venituri, afectarea raporturilor contractuale în curs și destabilizarea activității economice a reclamantei, cu efecte ce se pot propaga și asupra terților aflați în diverse relații juridice cu aceasta (respectiv, relații contractuale/de colaborare/de muncă), reclamanta depunând dovezi în acest sens la dosar constând în extras contracte angajator din Registrul Salariaților, contracte de regie publicitară și prestări servicii, contracte de asociere în participațiune”.
Citește și: Realitatea s-a închis. Cine a protejat-o? Dar pe Georgescu?
Perturbarea unui serviciu public
În plus, ea se arată îngrijorată de pierderea audienței postului preferat al extremiștilor. „Eventuala anulare ulterioară a actului administrativ contestat nu este de natură să înlăture integral consecințele produse prin întreruperea emisiei, precum pierderea audienței, a continuității editoriale și a poziției acesteia pe piața audiovizuală. De asemenea, Curtea apreciază că, prin natura serviciului prestat, respectiv furnizarea unui serviciu media audiovizual adresat publicului, retragerea licenței este susceptibilă să genereze o perturbare previzibilă a funcționării unui serviciu de interes public, inclusiv sub aspectul reducerii pluralismului surselor de informare, care reprezintă un drept al publicului de a primi informații din surse diverse, aspect ce se circumscrie, de asemenea, noțiunii de pagubă iminentă”.
Pe 7 aprilie, televiziunea controlată de Maricel Păcuraru, care i-a promovat pe Călin Georgescu a fost sancționată pentru că nu și-a plătit amenzile. Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a decis retragerea licenţei pentru televiziunea Realitatea Plus, din cauza unor amenzi neplătite din anul 2024. Decizia administrativă a CNA a fost atacată în instanță de reprezentanții televiziunii controlate de Maricel Păcuraru.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
