Dana Hering: „Societatea civilă a decis președintele în România”

Data:

Pe Dana Hering, în dialogul purtat online la distanța dintre Stockholm și Timișoara, mi-a fost greu să o definesc: activistă sau influencer? „Influencer …politic”, a admis interlocutoarea mea, dezvăluind o pasiune pentru descifrarea politicii pe înțelesul oricui.

Stabilită de 13 ani în Suedia, Dana a cucerit rețeaua Facebook cu comentariile sale limpezi, echilibrate și mereu etice referitor la tumultul politic din România. Mulți compatrioți i-au mulțumit, mai ales după ultimele alegeri prezidențiale când oamenii au simțit nevoia de dezbatere onestă și de îndrumare.

Dana Hering are explicații pentru tensiunile din diaspora și pentru frustrările care au dus mulți români către opțiuni politice periculoase, atât timp cât este vorba despre partide extremiste ca AUR, POT sau SOS. „Oamenii au depășit stadiul nevoilor primare, au ce mânca, trăiesc relativ bine în străinătate. Ceea ce le lipsește este atenția statului român care pare că i-a abandonat. România nici nu știe câți suntem risipiți în Europa și în lume”, explică Dana.

Ar exista soluții simple, cum ar fi birouri de consultanță și cercetare pe lângă consulate care să-i ajute pe români în problemele lor de adaptare, cu legislația, cu birocrația, cu actele, în recunoașterea diplomelor etc. Aceste birouri ar putea avea discuții mai deschise cu oamenii și le-ar afla nevoile.

Dana a resimțit, ca noi toți, nivelul crescut de agresivitate din societate, unde – zice ea – Facebook a bătut Tiktok-ul. În televiziune, propagandista Anca Alexandrescu a bătut recordul insultelor și nerușinării. „Am încercat să detensionez situația cu un pic de umor, un pic de claritate, un pic de ironie, cum facem noi, românii, în situații care ne depășesc pentru a încerca să le depășim”.

Dana a fost mereu optimistă că numărul de români cu scaun la cap este mai mare decât al celor care pot crede în „șarlatanul” Georgescu, în mesajele pro-Kremlin ale lui Simion și în narațiuni xenofobe. „Extremismele de orice fel sunt greșite, dar asta nu înseamnă că vocile oamenilor nu trebuie ascultate”. Din păcate, influența bisericilor neoprotestante și adesea a bisericii ortodoxe a sporit confuzia politică din capul oamenilor. Mulți ignoră progresele făcute de România în ultimul deceniu și înghit conspirații și informații false, omițând să observe manevrele rusești care generează destabilizare.

Politicienii români combat aiurea „progresismul”, însă în România nu există niciun partid progresist, crede Dana Hering. Controlul partidelor asupra electoratului, clasica cumpărare de voturi sub comanda primarilor s-a diminuat, iar acum rețelele sociale au influență mai mare decât ce spune PSD, PNL sau USR. Pe eșichierul politic actual lipsește un partid de stânga. Toate partidele au înclinat mimetic spre o falsă „MAGA”, pentru a intra în grațiile lui Trump, ceea ce e absurd. „I-am iertat multe lui Becali fiindcă a formulat simplu și clar cum stăm: „Europa e casa noastră, SUA sunt partenerii noștri”.

Dana Hering consideră că abia acum, cu alegerea lui Nicușor Dan ca președinte al României s-a săvârșit Revoluția din 1989. „Pentru prima dată societatea civilă a pus președintele”. Ea se așteaptă la o întărire a societății civile în următoarea perioadă și este în continuare optimistă că României îi va fi bine.

YouTube video

Citește și: Cât câștigă o îngrijitoare la domiciliu în Austria și ce capcane pot apărea în contracte – primul episod al PODCAST-ului PRESShub dedicat Diasporei

Citește și: „Decepția a stat la baza votului diasporei românești în noiembrie” – spune istoricul Konrad Gündisch de la München

Citește și: Lansat pe 15 martie, „Manifest pentru Europa” a strâns peste 10 mii de semnături. Vineri ajunge în Parlament

Citește și: Marea Britanie: cum se adaptează românii la multiculturalism?

Citește și: Bacalaureatul internațional e posibil pentru elevii români la United World College

Citește și: 52 de muncitori români exploatați in Spania

Citește și: Român din Spania despre rezultatul alegerilor: „Dacă vrei să fii lider, urcă-te în avion și vino să stai față în față cu românii de afară”

Citește și: O experiență de roman: profesoară și scriitoare – șase ani îngrijitoare de bătrâni în Austria

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Brîndușa Armanca
Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related