Aurul pare că nu mai reușește în ultima vreme să profite de condițiile care, în mod normal, l-ar susține. Această tendință este surprinzătoare, având în vedere că acțiunile au scăzut, indicele dolarului se situează cu mult sub valorile din 2025, achizițiile de titluri de stat au crescut, iar randamentele reale au scăzut. În plus, tensiunile geopolitice nu par să se atenueze. Cu toate acestea, evoluțiile aparent favorabile aprecierii aurului nu au reușit să îi inverseze declinul. După ce a atins aproape 5.600 de dolari pe uncie în ianuarie 2026, metalul prețios a scăzut la aproximativ 4.000 de dolari pe uncie. De la începutul anului, aurul a pierdut aproape 7% din valoare, dintre care peste 2,5% s-au înregistrat săptămâna trecută, iar față de maximul istoric din ianuarie a înregistrat o scădere de peste 28%.
Problema este că aurul nu generează nici dobânzi, nici dividende, ceea ce îl face mai puțin atractiv atunci când randamentele obligațiunilor ajustate la inflație sunt ridicate. De aceea, o creștere a aversiunii față de risc nu se traduce neapărat în achiziții de aur. Investitorii care caută lichiditate sau doresc să-și reducă expunerea generală a portofoliului pot vinde aurul împreună cu alte active. Prețul țițeiului Brent, care depășește 110 de dolari pe baril, adaugă o nouă sursă de incertitudine. Tensiunile din Orientul Mijlociu pot spori atractivitatea aurului ca instrument de acoperire împotriva riscurilor geopolitice, dar prețurile mai mari ale energiei riscă, de asemenea, să prelungească politica monetară restrictivă. Piețele atribuie o probabilitate de aproximativ 90% menținerii ratelor dobânzii neschimbate la ședința din octombrie a Rezervei Federale a SUA, în timp ce continuă să favorizeze o nouă majorare în decembrie. O pauză în această lună nu ar semnala neapărat o relaxare.
Atunci când comparăm piața instrumentelor derivate cu cea a instrumentelor garantate cu aur fizic, putem obține însă o altă perspectivă. Potrivit World Gold Council, ETF-urile globale pe aur au atras 10 miliarde de dolari în septembrie, aducând intrările din al treilea trimestru la un nivel record de 31 de miliarde de dolari. Rezervele deținute de aceste instrumente au atins 4.256 de tone, în ciuda scăderii prețurilor. Aceste cifre sunt anterioare ultimei corecții, dar arată cum cererea de investiții poate rămâne robustă chiar și pe fondul scăderii prețurilor. Săptămâna trecută, potrivit Consiliului Mondial al Aurului, pe fondul scăderii prețului aurului, ETF-urile globale pe aur au înregistrat ieșiri de capital – concentrate în America de Nord, în timp ce investitorii europeni au continuat să adauge aur în portofoliile lor pe fondul volatilității pieței obligațiunilor din regiune. Pozițiile lungi nete pe contractele futures s-au redus pe măsură ce prețul aurului a scăzut, iar traderii de opțiuni au rămas pesimiști pe termen scurt.
Avem, de asemenea, cursa pentru inteligența artificială (AI), care poate împinge prețurile aurului în direcții opuse: aceasta susține cererea de aur utilizat în electronice, deși într-o măsură limitată, dar boom-ul investițional poate menține, de asemenea, ratele reale ale dobânzii la un nivel ridicat, făcând un activ fără randament mai puțin atractiv. Efectele financiare ar putea, prin urmare, să conteze mai mult decât cantitatea suplimentară de metal consumată de hardware-ul AI.
De la începutul anului 2026, metalul galben a înregistrat 103 zile pozitive și 101 zile negative. Dacă ne uităm doar la aceste cifre, pare o distribuție echilibrată. Însă în spatele acesteia se ascunde o asimetrie semnificativă: pierderile acumulate în fazele de corecție au depășit câștigurile obținute în zilele favorabile. Cinci dintre primele nouă luni ale anului s-au încheiat pe teritoriu negativ, iar octombrie se va alătura probabil acestora. Numai în luna iunie s-a înregistrat o scădere de peste 10%. Iar acest lucru dezvăluie adevărata problemă a aurului. În prezent, aceasta s-ar putea să nu fie absența cumpărătorilor de aur. Este mai probabil ca achizițiile să nu reușească să compenseze presiunea de vânzare într-un context financiar și geopolitic extrem de complicat.
Bogdan Maioreanu (foto), analist și comentator de piață al eToro, are peste 20 de ani de experiență în domeniul serviciilor financiare și al investițiilor, precum și un background solid în jurnalism. A ocupat diferite poziții de conducere în zona de Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank și OTP Bank, pentru a trece apoi .la consultanță în afaceri, lucrând pentru mai multe companii printre care și IBM România. Bogdan are un Executive MBA de la Asebuss și Washington University.
Despre eToro
eToro este o platformă de tranzacționare și investiții care le permite utilizatorilor să investească, să își împărtășească cunoștințele și să învețe. eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. În prezent, eToro este o comunitate globală cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistrați în 75 de țări. Pentru ultimele știri, puteți vizita centrul media aici.
Atenționare privind exonerarea de răspundere
Această comunicare este doar în scopuri de informare și educație și nu trebuie luată drept sfat pentru investiții sau recomandare personală, ofertă sau solicitare de a cumpăra sau vinde orice instrumente financiare. Acest material a fost pregătit fără a ține cont de vreun obiectiv de investiții anume al destinatarului sau de situația sa financiară și nu a fost pregătit în conformitate cu cerințele legale și de reglementare pentru promovarea cercetărilor independente. Orice referință la performanțele trecute sau viitoare ale unui instrument financiar, indice sau produs de investiții complex nu sunt și nu trebuie considerate a fi un indicator sigur pentru rezultate viitoare. eToro nu își asumă nicio răspundere că informațiile incluse în acest raport sunt în totalitate corecte și complete.
(Sursa foto: Zlaťáky.cz / Pexels.com)
