David Bisset este director al ONG-ului destinat serviciilor sociale Equilibrium din Ruse (Bulgaria) și vorbește despre experiențele și impresiile sale din cooperarea și competiția bulgaro-română, despre posibilele surse de dinamism în aceste relații și despre frontierele de experiență care împiedică schimbarea între cele două națiuni
David Bisset este specialist în sărăcie și lipsuri ale copiilor. El este unul dintre fondatorii Equilibrium, care este una dintre cele mai importante organizații pentru copii din Europa de Sud-Est. Relația sa cu Bulgaria datează din 1991. El locuiește în această țară din anul 2000. David are o experiență vastă în încurajarea schimbărilor sociale în Europa de Sud-Est. A discutat cu blogul „Podul Prieteniei” despre obstacolele în calea schimbării în relațiile româno-bulgare și în regiune.
Vladimir Mitev: Domnule Bisset, în ce măsură credeți că este firesc ca bulgarii și românii să facă ceva împreună? În ce măsură vine din dorința lor de a face ceva împreună? Și, de fapt, ce observați în legătură cu relația lor? Bulgari și români – se potrivesc sau nu se potrivesc?
David Bisset: Se potrivesc sau nu se potrivesc? Asta m-a provocat să mă gândesc la asociații mei bulgari şi la asociații mei români și să văd de fapt cum se compară între ei. Aș spune că asociații mei români au o perspectivă mult mai internaționalistă asupra lucrurilor.
Am devenit conștient de acest lucru într-un stadiu destul de timpuriu în formarea relațiilor mele cu românii. Am văzut imediat că au adoptat o viziune care are mai multe în comun cu mine decât au bulgarii în ceea ce privește perspectiva, atitudinile, dorințele de progres, dorințele de a se îmbunătăți.
Citește și: VIDEO Pandemia din pandemie. COVID-19 ne-a afectat psihic. Ce facem?
Cred că acest lucru este demonstrat de faptul că mulți dintre asociații mei din București, Brașov și alte orașe românești nu mai sunt în acele orașe. Au acceptat numiri în Milano și Geneva și în Viena. Acest lucru indică ceva care îi deosebește de bulgarii de aceeași vârstă.
Recunosc că mulți tineri bulgari pleacă și studiază în străinătate și poate că au tendința de a rămâne în acele țări atâta timp cât au un loc de muncă remunerat acolo. Dar ceea ce fac românii este ceva cu totul diferit. Implică formarea de rețele și privirea spre exterior, spre lume ca sursă de posibilități.
Ei folosesc conștientizarea normelor europene în avantajul lor personal și apoi li se pare cel mai firesc lucru din lume să caute un loc de muncă și relații ca altcineva în Europa. Şi nu văd acest impuls sau energie exploratorie în rândul bulgarilor din aceeași categorie de vârstă. Ei sunt mai autoreferențiali.
Interviul integral poate fi citit pe Podul prieteniei
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
