„Evitați plimbările în aer liber!” – o recomandare transmisă de mai multe ori în acest an de specialiștii Agenției pentru Protecția Mediului Iași. Paradoxal, exact ceea ce ar trebui să contribuie la menținerea sănătății – mișcarea în aer liber – a devenit un factor de risc pentru ieșeni.
Poluarea aerului – dominată de particulele fine în suspensie – nu mai e o statistică din rapoarte europene, ci o realitate care intră zilnic în plămâni. Și, cu fiecare respirație, lasă urme. Boli respiratorii cronice, cancer pulmonar, afecțiuni ale inimii, ale creierului, ale ficatului sau ale rinichilor. Lista e lungă, iar răul se întâmplă în tăcere.
În 2022–2023, potrivit Agenției Europene de Mediu, Iașul nu a fost doar cel mai poluat oraș din România, ci și unul dintre cele mai afectate din întreaga Europă. A fost clasat pe locul 320 din 372 de mari orașe monitorizate în funcție de concentrația particulelor PM2,5, acele fragmente microscopice care pătrund adânc în organism și declanșează reacții pe care medicina le cunoaște, dar cu greu le poate opri.
„Ziarul de Iași” a făcut un calcul simplu, dar greu de digerat: doar în 2021, ieșenii au pierdut 4.342 de ani de viață din cauza acestui singur tip de poluant. Fiecare an pierdut e un copil care n-a apucat să-și cunoască bunicul, o profesoară care nu s-a mai întors din concediul medical, un pacient care nu a mai ieșit din ATI. AEM explică limpede: „anii de viață pierduți” sunt anii care s-ar fi putut trăi dacă nu ar fi existat o moarte prematură. Dacă speranța de viață e 80 de ani și cineva moare la 40, în acel moment s-au pierdut 40 de ani. Într-un singur an, Iașul a pierdut mii.
Continuarea, în Ziaruldeiasi.ro
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Ziaruldeiasi.ro)
