Curtea Militară de Apel București a amânat, marți, judecarea apelului în dosarul 10 August pentru data de 13 octombrie 2026, la trei zile după termenul de prescripție indicat de reprezentanții victimelor, informează Aktual24.
Avocatul Toni Decean susține că prescripția răspunderii penale nu mai poate fi evitată, însă instanța va trebui să soluționeze în continuare latura civilă și cererile de despăgubiri formulate de protestatari.
Dosarul îi vizează, între alții, pe foștii șefi ai Jandarmeriei Gheorghe Sebastian Cucoș, Ionuț Cătălin Sindile și Laurențiu Valentin Cazan, achitați în primă instanță, pe 15 iunie, pentru abuz în serviciu. Decizia Tribunalului Militar București a fost atacată de Parchetul Militar și de peste o sută de persoane vătămate.
Potrivit avocatului Toni Decean, citat de Epoch Times România, amânarea a fost dispusă deoarece procedura de citare nu fusese îndeplinită, iar unul dintre inculpați și-a schimbat avocatul. Noul apărător a solicitat timp pentru studierea dosarului.
Termenul inițial al apelului fusese stabilit pentru 30 septembrie, dar instanța l-a devansat pentru 15 septembrie, tocmai din cauza apropierii prescripției. La acel termen, cauza a fost amânată pentru 22 septembrie, iar acum judecata a fost mutată pentru 13 octombrie.
Potrivit informațiilor comunicate după ședință, prescripția pentru acuzațiile de abuz în serviciu intervine pe 10 octombrie, arată Aktual24. În aceste condiții, la următorul termen, acțiunea penală riscă să fie stinsă fără ca instanța de apel să mai pronunțe o hotărâre definitivă asupra fondului acuzațiilor.
Protestele din 10 august 2018 au rămas unul dintre cele mai tensionate și controversate momente din istoria recentă a României: zeci de mii de oameni, mulți veniți din diaspora, au protestat în Piața Victoriei împotriva guvernării PSD conduse atunci de premierul Viorica Dăncilă și a liderului PSD Liviu Dragnea, pe fondul acuzațiilor privind slăbirea justiției și atacurile la adresa luptei anticorupție.
Protestele din 10 august au fost punctul culminant al valului de manifestații început în 2017, după celebra OUG 13. În 2018, nemulțumirea publică crescuse după: modificările aduse legilor justiției; demiterea șefei DNA, Laura Codruța Kövesi (astăzi Procuror General european/ EPPO), și percepția că PSD încearcă să limiteze independența magistraților.
Protestul a fost promovat intens de grupuri civice și de români din diaspora sub sloganul „Diaspora acasă”.
Potrivit relatărilor vremii, aproximativ 100.000 de oameni s-au adunat în București, iar alte zeci de mii au protestat în marile orașe. Au participat români veniți din diaspora; organizații civice precum Corupția Ucide; și grupuri pro-stat de drept și activiști anti-corupție.
Ținta principală a protestelor era guvernarea PSD-ALDE și mai ales: liderul PSD, Liviu Dragnea; premierul acestui partid, Viorica Dăncilă, și Carmen Dan, ministrul de Interne de atunci.
Intervenția în forță a forțelor de ordine a fost coordonată de conducerea Jandarmeriei Române.
Protestul a început pașnic, însă spre seară au existat incidente violente în zona gardurilor din fața Guvernului, Jandarmeria a intervenit cu gaze lacrimogene, tunuri cu apă, grenade lacrimogene și forțe speciale.
Procurorii militari aveau să spună ulterior că intervenția generală împotriva întregii mulțimi „nu se justifica”, deoarece majoritatea participanților protestau pașnic.
Peste 400 de persoane au fost rănite, iar imaginile cu violențele au făcut înconjurul presei internaționale.
Dosarul 10 august a devenit unul dintre cele mai controversate dosare judiciare din România post-1989: anchetele au fost tergiversate ani întregi; mai mulți șefi din Jandarmerie s-au pensionat, iar ONG-urile și protestatarii au acuzat lipsa de responsabilizare politică și penală.
În fiecare an, pe 10 august au existat manifestații comemorative și apeluri pentru aflarea adevărului și pedepsirea vinovaților.
Citește și: Ce au fost protestele din 10 august 2018
(FOTO: Inquam Photos / George Calin)
