În jurul României persistă o anumită înclinație față de Rusia. Alegerile de duminică în Serbia și în Bulgaria au limpezit doar în parte peisajul, iar balansul Est-Vest se consumă între propagandă și istorie.
Scrutinul parlamentar din Serbia l-a măturat de la putere pe naționalist-populistul Aleksandar Vučić, în vreme ce în Bulgaria, prezidențialele continuă să se joace în al doilea tur între reformistul Andrei Ghiurov și socialista Iliana Iotova, președinta în exercițiu.
În Bulgaria, miza dezbaterilor este sprijinul pentru Ucraina și necesitatea păcii, mai ales că Iliana Iotova este susținută de premierul Rumen Radev, care are o majoritate confortabilă în parlament. În Serbia, în schimb, pariul manifestanților din ultimii doi ani a fost pe corupție și dărâmarea sistemului construit de Vučić, iar indiciile în privința politicii externe sunt destul de vagi. În ambele state, nu doar părți semnificative din elitele politice privesc simultan atât spre Moscova, cât și spre Bruxelles, ci și mulți votanți, care din cauza propagandei, dar și a tradițiilor și legăturilor istorico-religioase, păstrează un atașament nu numai sentimental față de Moscova.
Unul dintre pionii lui Putin în estul Europei
Aleksandar Vučić, 56 de ani, de 14 ani în fruntea Serbiei, a pierdut alegerile legislative în fața Listei Studenților, grupare care în ultimii doi ani a fost opoziția din stradă. Vučić și-a dat demisia luna trecută din funcția de președinte al statului pentru a conduce campania electorală a formațiunii sale populist-naționaliste, Partidul Progresist Sârb (SNS). Fostul președinte, care patina între Moscova și Bruxelles, a fost unul dintre pionii lui Vladimir Putin în estul Europei. Și-a recunoscut înfrângerea, dar i-a acuzat pe învingători că i-au avut în spate pe occidentali. Aleksandar Vučić a știut să rămână în relații strânse cu Rusia, China și Trump, în timp ce își declara dorința de a intra în Uniunea Europeană (cei patru piloni despre care vorbea uneori).
Kosovo a fost, de asemenea, o resursă politică nesfârșită, fiindcă Vučić a pedalat pe naționalismul sârb și pe dreptul Belgradului asupra micii republici pe care Serbia nu vrea să o recunoască (China, Rusia și aliatele lor nu recunosc Kosovo, iar pe listă se află alte 5 state din UE: România, Grecia, Cipru, Spania și Slovacia).
Continuarea, în Deutsche Welle
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
