Uniunea Europeană intră într-o nouă etapă strategică, trecând de la statutul de piață integrată la unul de veritabil spațiu comun de securitate. Noul pachet pentru mobilitate militară și infrastructuri cu utilizare duală – civilă și militară – marchează această schimbare de paradigmă: drumuri, căi ferate, porturi și aeroporturi vor fi adaptate pentru a permite deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor, în paralel cu utilizarea lor civilă. Prin acest „Schengen militar” propus pentru 2027, Europa își consolidează capacitatea de reacție în criză și construiește fundația unei arhitecturi de apărare unitare, capabile să completeze și să protejeze piața unică.
Vicepreședinta executivă Henna Virkkunen, responsabilă pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație, a descris lansarea pachetului ca pe o schimbare majoră de paradigmă:
Pe măsură ce avansăm pachetul european pentru mobilitate militară, punem bazele unei Europe mai sigure și mai interconectate. Lecțiile învățate din Ucraina ne arată că industria europeană de apărare trebuie să accelereze inovația și colaborarea.
Pachetul prezentat de Comisia Europeană este construit în jurul a trei documente esențiale.
Primul este Regulamentul privind mobilitatea militară, un act legislativ cu aplicare directă în toate statele membre, conceput pentru a armoniza procedurile de trecere a frontierelor și pentru a accelera deplasarea trupelor și echipamentelor în interiorul Uniunii.
Al doilea document este Comunicarea comună privind stadiul pregătirii pentru apărare care oferă direcția strategică a UE în materie de pregătire militară, integrare operațională și cooperare între statele membre și este elaborată împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, care a subliniat urgența operațională a acestor măsuri:
Mobilitatea rapidă este vitală pentru apărarea Europei. Propunem un sistem de urgență pentru transportul militar transfrontalier și un mecanism pentru pooling al capacităților statelor membre. Nevoia de mobilitate militară eficientă este mai clară ca niciodată.
Al treilea element este Foaia de parcurs pentru transformarea industriei de apărare a UE (EU Defence Industry Transformation Roadmap), care propune modernizarea ecosistemului industrial european prin investiții în tehnologii avansate precum inteligența artificială, drone, sisteme cuantice și capacități spațiale.
Comisarul pentru Apărare, Andrius Kubilius, a explicat importanța acestei direcții:
„O Europă puternică are nevoie atât de o industrie de apărare adaptivă și inovatoare, cât și de capacitatea de a-și mișca rapid forțele. Ținta noastră este clară: un ‘Schengen militar’ până în 2027, care să permită Europei să acționeze ca una.”
Împreună cu acestea, pachetul introduce și noi structuri de coordonare la nivel european, inclusiv un grup dedicat transportului militar și mecanisme digitale de schimb de informații, precum și instrumente operaționale care sprijină mobilitatea, reziliența infrastructurii și creșterea capacităților industriale necesare pentru apărarea europeană.
Citește și: Renumitul „Schengen militar” poate deveni realitate, la fel acronimul EMERS
Ce este un Schengen militar?
Uniunea Europeană își propune să creeze până în 2027 un veritabil „Schengen militar”, prin introducerea primelor norme comune aplicabile în toate statele membre pentru deplasarea trupelor și echipamentelor militare.
Regulamentul propus reduce timpul de procesare a cererilor de tranzit transfrontalier la maximum 72 de ore, înlocuind sistemul actual fragmentat, în care fiecare stat membru aplică proceduri proprii. Armonizarea acestor reguli și simplificarea procedurilor vamale militare vor permite o mișcare mai rapidă, sigură și coordonată a forțelor armate în situații de criză.
Pentru situații de urgență, pachetul instituie EMERS – Sistemul european de răspuns consolidat pentru mobilitatea militară (European Military Mobility Enhanced Response System). Acest mecanism activează proceduri accelerate pentru aprobarea deplasărilor militare și acordă acces prioritar la infrastructura critică, inclusiv pentru operațiuni desfășurate sub egida UE sau NATO. Practic, EMERS funcționează ca un „mod de reacție rapidă” al Uniunii, asigurând că mișcarea trupelor și a echipamentelor poate fi efectuată imediat atunci când situația de securitate o impune.
Schengen militar cu sosele și căi ferate adecvate
Uniunea Europeană va investi în modernizarea coridoarelor sale principale de transport – rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) – astfel încât acestea să fie adaptate la standarde dual-use, adică să poată fi utilizate în siguranță atât pentru transport civil, cât și pentru transport militar. Acest proces de „militarizare inteligentă” a infrastructurii are rolul de a asigura că drumurile, podurile, căile ferate și porturile europene pot susține volume mari de echipamente grele și pot facilita mișcări rapide ale forțelor armate la nivelul întregii Uniuni.
Pentru a proteja aceste infrastructuri critice și pentru a le crește reziliența în fața unor posibile atacuri sau perturbări, Comisia introduce un „set de instrumente pentru reziliență” (resilience toolbox).
Comisarul pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas, a evidențiat rolul central al acestei infrastructuri:
„Ne bazăm pe cea mai mare forță a Europei – rețeaua TEN-T – pentru a permite un transport rapid și fără obstacole al trupelor și echipamentelor. Este o investiție în securitatea și economia Europei.”
Pachetul include măsuri de protecție fizică (cum ar fi consolidarea elementelor structurale), de securitate energetică (asigurarea continuității alimentării și protecția rețelelor) și de securitate cibernetică (protejarea sistemelor digitale care gestionează logistica și transportul).
Scopul este ca infrastructura europeană să rămână funcțională și sigură chiar și în perioade de criză, când mobilitatea militară rapidă devine esențială.
Citește și: Mesaj tranșant de la Bruxelles: Atingi Moldova, atingi Uniunea Europeană”
De la piața unică, la piața militară unică
Pentru a întări capacitatea statelor membre de a reacționa rapid în situații de criză, pachetul introduce un nou mecanism de cooperare: „Pool-ul de solidaritate” (Solidarity Pool). Acesta permite statelor membre să pună în comun și să partajeze resursele de transport militar, de la platforme logistice și mijloace de transport la echipamente specializate necesare mobilității la scară largă. Prin acest sistem, Uniunea urmărește să reducă dependențele individuale ale statelor și să creeze o rezervă comună care poate fi mobilizată rapid atunci când condițiile operaționale o cer.
În paralel, pentru a facilita coordonarea mobilității militare în timp real, Comisia propune dezvoltarea unui Sistem digital european pentru mobilitatea militară (Military Mobility Digital Information System).
Acesta va permite schimbul rapid și sigur de informații logistice între statele membre, Comisie și structurile militare relevante. Implementarea acestui cadru va fi supravegheată la nivel european de un nou organism, Grupul de transport pentru mobilitatea militară (Military Mobility Transport Group), și de un Comitet TEN-T consolidat, responsabil pentru coordonarea rețelelor de transport care susțin atât mobilitatea civilă, cât și cea militară în Uniune.
Lecțiile din Ucraina și noua paradigmă industrială europeană
Războiul din Ucraina a demonstrat că ritmul de evoluție al tehnologiilor militare este mult mai rapid decât în ciclurile industriale tradiționale europene, iar câmpul de luptă modern este dominat de sisteme bazate pe inteligență artificială, drone, platforme autonome, capabilități spațiale și tehnologii cuantice. În fața acestei realități, Comisia Europeană lansează EU Defence Industry Transformation Roadmap, un plan strategic care urmărește să conecteze ecosistemul european de tehnologie avansată (deep tech) cu industria de apărare, pentru a accelera apariția și adoptarea noilor capacități militare.
Foaia de parcurs se axează pe patru direcții prioritare: facilitarea investițiilor în companiile de apărare, inclusiv cele emergente; accelerarea dezvoltării tehnologiilor disruptive, care pot transforma modul în care sunt concepute și utilizate sistemele militare; extinderea accesului la capabilități strategice, astfel încât statele membre să poată beneficia uniform de inovațiile europene; și dezvoltarea competențelor necesare pentru a susține avantajul tehnologic al Europei într-un mediu global tot mai competitiv.
Comisia subliniază că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a expus vulnerabilități structurale ale industriei europene de apărare: fragmentare, ritm lent de producție, capacitate insuficientă de scalare și dependențe tehnologice externe.
Roadmap-ul propus urmărește să corecteze aceste slăbiciuni prin crearea unui ecosistem industrial modern, integrat și pregătit să răspundă rapid atât cerințelor strategice ale UE, cât și evoluțiilor tehnologice care redefinesc securitatea globală.
Ce urmează
Regulamentul privind mobilitatea militară va fi trimis Parlamentului European și Consiliului pentru adoptare în procedură legislativă ordinară.
În paralel, Comisia va începe implementarea acțiunilor din Roadmap pentru transformarea industriei de apărare, în coordonare cu statele membre, EEAS și EDA.
Pachetul reprezintă pilonul operațional al White Paper for European Defence – Readiness 2030 și continuă dinamica creată prin ReArm Europe / Readiness 2030.
(Sursa foto: NATO / Facebook)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
