Asociația Forumul Judecătorilor din România (FJR) solicită noului Guvern să corecteze problemele din legile justiției adoptate în 2022 și să pună în aplicare recomandările organismelor europene. Printre propuneri se numără introducerea unor concursuri meritocratice pentru promovarea magistraților, modificarea regulilor de numire a conducerii instanțelor și parchetelor, consolidarea garanțiilor împotriva abuzurilor disciplinare și restabilirea competenței DNA de a investiga infracțiunile comise de judecători și procurori.
Asociația Forumul Judecătorilor din România (FJR) lansează un apel către noul Guvern pentru adoptarea unor reforme în sistemul judiciar, avertizând că legislația adoptată în 2022 a afectat grav fundamentele independenței justiției.
Într-un comunicat publicat pe site-ul organizației, judecătorii susțin că au atras în repetate rânduri atenția autorităților asupra necesității unor schimbări legislative care să asigure independența, meritocrația, eficiența și responsabilitatea sistemului judiciar.
FJR cere Executivului să țină cont de hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și de recomandările organismelor europene și internaționale, în special ale Comisiei de la Veneția și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Promovarea la Înalta Curte, una dintre problemele semnalate
Una dintre principalele critici vizează procedura de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Potrivit FJR, OCDE a reiterat observațiile privind lipsa unor concursuri bazate pe criterii meritocratice pentru promovarea magistraților, în special la instanța supremă.
În prezent, promovarea se bazează pe evaluarea hotărârilor judecătorești pronunțate de candidați pe parcursul activității profesionale, urmată de un interviu în fața Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Asociația arată că această procedură este contestată de o parte importantă a sistemului judiciar, din cauza îndoielilor privind caracterul său cu adevărat meritocratic.
Mandate mai lungi pentru procurorii-șefi
O altă categorie de modificări solicitate privește conducerea parchetelor și a instanțelor.
FJR cere introducerea în legislație a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind prelungirea mandatelor procurorilor de rang înalt, care în prezent sunt de trei ani, concomitent cu eliminarea posibilității reînnoirii acestora.
Asociația solicită și consolidarea garanțiilor în situațiile în care procurorul general al României infirmă motivat măsuri și soluții adoptate de alți procurori, cu excepțiile prevăzute pentru DNA și DIICOT.
În plus, organizația susține organizarea unor concursuri pentru ocuparea funcțiilor de vicepreședinte al instanțelor și de procuror-șef adjunct al parchetelor.
O altă propunere vizează clarificarea statutului polițiștilor judiciari detașați la parchete, astfel încât să fie stabilit explicit că aceștia nu au obligații de raportare față de Ministerul Afacerilor Interne.
DNA ar trebui să revină la anchetarea magistraților
Forumul Judecătorilor cere și restabilirea competențelor Direcției Naționale Anticorupție de a investiga și urmări penal infracțiunile comise de judecători și procurori.
Asociația invocă poziția Comisiei de la Veneția, care a regretat că legiuitorul român nu a restabilit competențele existente înainte de înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
Desființarea SIIJ nu a fost urmată de revenirea integrală la mecanismul anterior de investigare a infracțiunilor comise de magistrați. În locul fostei secții specializate a fost instituit un sistem de competențe și procurori desemnați pentru instrumentarea acestor cauze.
FJR consideră că recomandările europene trebuie transpuse în legislație, astfel încât anchetarea faptelor penale să se desfășoare într-un cadru compatibil cu independența justiției, fără mecanisme instituționale care să ofere protecție nejustificată unor categorii profesionale.
Garanții împotriva abuzurilor disciplinare
Asociația atrage atenția și asupra procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor, invocând Avizul nr. 27 din 2024 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE).
Potrivit recomandărilor menționate în comunicat, trebuie prevenite abuzurile în declanșarea și desfășurarea procedurilor disciplinare în lipsa unor probe. Acestea trebuie soluționate într-un interval rezonabil, iar legislația ar trebui să permită recuzarea membrilor completului disciplinar.
FJR invocă și Avizul nr. 23 din 2020 al CCJE, potrivit căruia judecătorii nu pot fi obligați să își dezvăluie apartenența la o asociație profesională a magistraților. Scopul acestei garanții este protejarea judecătorilor împotriva atacurilor nejustificate legate de activitatea lor asociativă.
FJR cere limitarea concentrării puterii în sistemul judiciar
În apelul adresat Guvernului sunt incluse și recomandările formulate în 2023 de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, cunoscute drept Recomandările de la Varșovia.
Acestea vizează organizarea și funcționarea consiliilor judiciare, distribuirea competențelor în sistemul judiciar și reducerea riscurilor de nepotism, corupție sau influențe necuvenite.
Printre recomandări se numără evitarea situațiilor în care consiliile judiciare sunt dominate de judecători din instanțe superioare, precum și separarea unor atribuții administrative, cum ar fi selecția și promovarea magistraților, disciplina, evaluarea profesională și bugetul.
OSCE recomandă, de asemenea, ca procedurile disciplinare care îi vizează pe membrii consiliilor judiciare să fie desfășurate de organisme din care aceștia nu fac parte.
În ceea ce privește mobilitatea profesională, recomandările prevăd criterii explicite și motivări legale clare pentru transferurile judecătorilor, limitarea delegărilor și detașărilor la perioade fixe de cel mult șase luni și obținerea acordului scris al judecătorului pentru mutarea între secțiile aceleiași instanțe.
Documentul susține și promovarea activă a egalității de gen în sistemul judiciar.
Mediere obligatorie pentru anumite litigii, ca soluție la supraaglomerarea instanțelor
O propunere distinctă a Forumului Judecătorilor privește introducerea medierii obligatorii pentru anumite categorii de litigii civile, în contextul deficitului de personal din sistemul judiciar și al întârzierilor în soluționarea dosarelor.
Asociația consideră că această soluție ar putea reduce presiunea asupra instanțelor și riscul unor condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza duratei excesive a procedurilor.
În sprijinul propunerii, FJR invocă ordonanța CJUE din 3 septembrie 2024 în cauza C-658/23, Investcapital Ltd, precum și jurisprudența europeană referitoare la compatibilitatea medierii cu dreptul de acces la justiție.
Printre domeniile în care asociația propune analizarea unei asemenea proceduri se numără litigiile privind protecția consumatorilor, anumite cauze de dreptul familiei, conflictele de vecinătate, malpraxisul, litigiile de muncă și unele litigii civile cu o valoare mai mică de 100.000 de lei.
FJR subliniază că medierea trebuie organizată astfel încât să nu împiedice accesul efectiv al cetățenilor la instanță. Asociația indică drept posibil model sistemul italian, în care medierea este obligatorie pentru anumite categorii de litigii, iar costurile primei ședințe sunt suportate de stat.
Apel către Guvern pentru aplicarea recomandărilor europene
Prin acest demers, Forumul Judecătorilor cere ca reforma justiției să nu se limiteze la modificări punctuale, ci să vizeze mecanismele de selecție, promovare, conducere și răspundere disciplinară a magistraților.
Organizația își fundamentează solicitările pe recomandările organismelor europene și internaționale, argumentând că schimbările legislative sunt necesare pentru consolidarea independenței justiției și pentru creșterea eficienței actului de justiție.
