Fosta judecătoare Daniela Panioglu a solicitat procurorului general al României, Alex Florența, să atace printr-o contestație în anulare decizia instanței supreme prin care Camelia Bogdan a fost învinuită de abuz în serviciu, la 11 ani după ce a judecat dosarul ICA.
Panioglu și-a întemeiat cererea pe un articol din Codul de procedură penală care spune că împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare când instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate. Această contestație se poate face de un procuror. „Prin această hotărâre judecătorească definitivă, s-a stabilit vinovăția unui membru al completului de apel și s-a constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu comisă de membrul completului de apel respectiv, atât la emiterea deciziei penale, cât și ulterior”, arată fosta judecătoare în cererea trimisă către Florența.
S-a pronunțat fără competență
Panioglu mai susține că hotărârea judecătorească emisă de judecătorul de Cameră preliminară (Lia Savonea – n. red.) este lovită de nulitate absolută, prin nelegala compunere a completului, întrucât judecătorul de Cameră preliminară, „învestit în procedura specială și sumară a plângerii împotriva actului procurorului, nu are competența funcțională de a stabili vinovăția, atribut care aparține, în mod exclusiv, instanțelor de judecată. Ori, prin încheierea de ședință, judecătorul de Cameră preliminară, pentru a putea schimba temeiul de drept al clasării, a procedat, mai întâi, la stabilirea vinovăției membrului completului de apel, constatând că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, după care a constatat că a intervenit prescripția răspunderii penale”, mai arată fosta judecătoare a Curții de Apel București.
Acuzații de abuz de putere
Panioglu mai spune că actuala șefă a instanței supreme a făcut un abuz de putere când a judecat astfel o plângere împotriva actului procurorului. „Procedând în această manieră, judecătorul de Cameră preliminară a încălcat disp. art.3, alin.1, Cod de procedură penală, privind separarea funcțiilor judiciare, care-i limitează competența funcțională doar la examinarea legalității actului emis de procuror, astfel că preluarea funcției judiciare a instanțelor de judecată, de fond și de apel, unicele organe judiciare care pot stabili vinovăția, în urma desfășurării întregii proceduri penale, nu putea fi realizată decât printr-un abuz de putere”, se mai arată în cererea înaintată procurorului general al României.
Ea mai susține că, deși ulterior constatării vinovăției, Savonea a constatat intervenită prescripția răspunderii penale, nu are nici o relevanță juridică, întrucât, în situația în care nu intervenea acest impediment procedural, „constatarea acestuia se oprea la stabilirea vinovăției”. „Validarea unei asemenea hotărâri judecătorești, prin neexecitarea căilor legale de atac, constituie un precedent deosebit de periculos nu numai pentru efectele asupra soluției din cauza respectivă, dar și pentru practica judiciară, într-un stat care susține că depune eforturi pentru protejarea și, chiar, consolidarea statului de drept”, se mai arată în cererea lui Panioglu.
Fosta judecătoare face referire la încheierea de ședință nr. 365 din Camera de Consiliu din data de 11 septembrie 2025 a judecătorului de Cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, din dosarul nr.2655/1/2023, dosar care nu se mai regăsește pe portalul instanței supreme.
Găselniță pentru a recupera banii de la stat
În septembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a motivat soluția dată într-un dosar care are ca obiect „plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată”. Plângerea a fost făcută de compania GRIVCO a lui Dan Voiculescu și alți trei foști condamnați în 2014 în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) și o vizează pe fosta judecătoare Camelia Bogdan, cea care i-a condamnat în urmă cu 11 ani.
Cu acest document emis de ÎCCJ, Voiculescu și complicii pot cere revizuirea deciziei de condamnare. Dacă decizia este acceptată, condamnații vor primi înapoi sumele confiscate de stat până în acest moment și, în plus, pot cere despăgubiri de la statul român. Miza revizuirii procesului sunt 18 milioane de euro, bani recuperați deja de statul român de la Voiculescu. Nouă milioane recuperate efectiv din 60 de milioane euro prejudiciu constatat de Camelia Bogdan și alte 9 milioane obținute de ANAF prin vânzarea turnului Grivco din Băneasa către Antena Group SA, firmă deținută de fiicele lui Dan Voiculescu.
Anul trecut, Antena Group SA, a avut un profit de 169 de milioane de lei.
Procurorii conduși de Alex Florența pot ataca încheierea ÎCCJ în care se constată așa zisa vinovăție a fostei judecătoare Camelia Bogdan în termen de 30 de zile de la pronunțare, termen care se împlinește pe 11 octombrie.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
