Augustin Lazăr, profesor universitar dr. la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și fost procuror general al României în perioada 2016-2019, analizează degradarea independenței justiției românești și efectele contrareformei judiciare declanșate după anul 2017, într-o lucrare publicată pe site-ul asociației Forumul Judecătorilor, în contextul dezvăluirilor din documentarul Recorder „Justiție capturată„.
În analiza sa, fostul procuror general evidențiază mecanisme legislative și instituționale prin care lupta anticorupție a fost frânată sistematic și subliniază rolul deciziilor politice, al unor structuri din sistemul judiciar și al jurisprudenței controversate în blocarea dosarelor de mare corupție.
Augustin Lazăr atrage atenția asupra marginalizării magistraților onești și asupra represaliilor disciplinare și susține că Ministerului Public îi revine responsabilitatea clarificării suspiciunilor pe care le-au semnalat semnalele publice și investigațiile media privind corupția judiciară organizată.
În analiza fostului magistrat, refacerea meritocrației și a legalității este prezentată ca urgență națională, iar pacea socială este dependentă de refuncționalizarea reală a justiției.
“Sistemul de justiție este sistemul imunitar al statului. Dacă acest sistem este nefuncțional nu există justiție, iar în lipsa ei se instalează haosul. Alternativele sunt: justiția sau haosul”, afirmă Augustin Lazăr.
Despre independența justiției în dezbatere publică
Fostul procuror general al României consideră că filmul documentar “Justiție capturată” realizat de Recorder și dezbaterea publică subsecventă expun o radiografie a declinului independenței justiției românești încă din legislatura 2017-2020, urmarea unei voințe politice duplicitare, restauratoare a sistemului oligarhic.
“Este de observat strategia subtilă a măsurilor restaurative, salvatoare pentru politicienii și finanțatorii lor implicați în proceduri judiciare (deciziile CCR, ordonanțele de urgență, dezincriminarea discretă a abuzului în serviciu și a conflictului de interese etc). Pentru salvarea intereselor de grup măsurile au modificat și alterat rapid cadrul normativ al aderării la Uniunea Europeană. După abrogarea OUG nr. 13/2017, politicienii aflați la putere au lansat un insidios „proiect T – zero, restabilirea păcii sociale: România dialogului” (do ut des: pace socială c/a impunitate). A fost indicat public un mic grup, obedient, din justiție, cu legături în mediul politic, cunoscut în media ca „CSM-ul nevestelor”. În schimbul sinecurilor și asigurării impunității, grupul a acceptat cooperarea, a susținut formularea proiectelor contrareformei restaurative, a făcut prozelitism și, treptat, ar fi preluat controlul justiției”, scrie Augustin Lazăr.
Potrivit acestuia, prin rolul său constituțional, Ministerul Public este provocat, acum, să preia din dezbaterea publică și să clarifice judiciar, la rece, o problemă fierbinte. Aceasta privește legăturile posibile între șirul soluțiilor discutabile – de stingere suspectă a acțiunii penale -, dispuse în dosarelor marilor corupți și pozițiile pe care membrii grupului și prozeliții lor le ocupă în instituțiile statului. “Rolul procurorilor competenți este de a afla adevărul despre faptele rețelelor de corupție organizată, denunțate în dezbaterea publică”, susține Lazăr.
Despre contrareforma judiciară
“În anul 2018, când anticorupția funcționa, ocupantul fotoliului de ministru al justiției a declarat public că „justiția scârțiie”, apoi a declanșat proceduri de revocare a procurorului șef al DNA și a procurorului general al României pentru opoziția la contrareformă și apărarea publică a independenței justiției. Prin ordonanțe de urgență succesive -care, conform rapoartelor MCV, “au stârnit reacții extrem de negative”- s-a înfăptuit rapid contrareforma restaurativă. Apoi, cu mici retușuri, ea a fost consacrată în legile justiției din 2022, prezentate ca o mare realizare în contextul imprudent al ridicării MCV. Între altele, a fost eliminată competența structurii specializate DNA în materia urmăririi anticorupție a magistraților și înlocuită cu Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (independentă de Ministerul Public!). Ea a fost desființată apoi urmare ineficienței și a recomandărilor europene și transformată în serviciul de anchete speciale. Acest serviciu poate fi încadrat (uimitor control neconstituțional al anchetei) doar cu procurori având avizul strict al CSM (!), majoritar compus din judecătorii în discuție. În contextul controlului sever, cu multe respingeri, este lipsit de resurse umane și practic lipsit de activitate, fără dosare privind judecători și procurori corupți”, arată fostul magistrat în analiza sa.
Augustin Lazăr subliniază că asociațiile magistraților au criticat renunțarea la meritocrație, la concursul pentru ocuparea unor funcții, amintind obligația asumată de România, la momentul aderării, de a crea un corp al magistraților recrutat exclusiv pe criterii de performanță. „În ciuda angajamentelor luate în fața Comisiei Europene, se mențin aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaționale în ultimii ani”. (Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Inițiativa pentru Justiție – www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/Observatii-proiecte-legile-justitiei-21-iulie-2022.pdf).
Despre blocarea și mimarea înfăptuirii justiției
Fostul procuror general susține că restaurarea situației anterioare reformelor judiciare de aderare la UE a blocat și mimat înfăptuirea justiției: în mii de dosare a survenit prescripția răspunderii penale, iar sute de milioane de euro au rămas nerecuperate de statul român după stingerea acțiunii penale (care deși lipsesc bugetului României, nu sunt imputate nimănui).
“Public, fenomenul a fost înțeles ca o „reciclare/albire” a marilor corupți și o amnistie mascată. Sub ochii uimiți ai românilor, o artă creativă de eliminare a probelor și de speculațiuni judiciare a fost dezvoltată de avocații inculpaților corupți. Ea a fost constant și suspect admisă în jurisprudența exotică a anumitor judecători, producând reacții publice extrem de negative. Culmea realizărilor creative a fost exercitarea căilor de atac extraordinare, iar pe interpretarea acelorași probe, anularea a numeroase decizii de condamnare definitivă. Unele chiar după executarea pedepselor, Statul român fiind obligat la daune pentru pretinse erori judiciare. Văzând restaurarea, cunoscătorii domeniului au un exasperant sentiment „déjà vu”, al dezmățului judiciar din perioada 2000-2004. Acesta este însoțit de presimțirea că știu ceea ce urmează să se întâmple, inclusiv pierderea încrederii publice în justiție ca serviciu public strategic. Ilustrând această stare de spirit, chiar Vicepreședintele CSM declara public: „Justiția română este un paradis al infractorilor!””, susține Augustin Lazăr în analiza sa
Despre mecanisme judiciare suspecte și represalii asupra magistraților onești
Fostul magistrat arată că media a semnalat că adeseori, prescripția răspunderii penale a survenit în urma adoptării unui mecanism repetitiv de evitare abuzivă a aplicării legii penale și a principiului repartizării aleatorii. Acesta consta în destructurarea completurilor de judecată înaintea pronunțării și reluarea cercetării judecătorești, interpretând forțat standardele CEDO; cu dosare prescrise imputabil, pe masa judecătorilor, semnalează Augustin Lazăr. Potrivit acestuia, investigațiile media denunță un tipar de conduită judiciară ilicită prin care marile dosare de corupție sunt „îngropate” în mod sistematic prin aceste mecanisme repetitive, inclusiv cu modificarea legislației.
“S-au mai semnalat alte tipare de conduită abuzivă cuprinzând serii de acțiuni disciplinare și de excluderi din magistratură pentru magistrații cu conduită demnă, independentă (ținuți ocupați), care au fost infirmate apoi de Înalta Curte de Casație și Justiție în calea de atac. Reacția în serie și vizibil disproporționată a CSM nu a fost analizată decât în media”, afirmă Augustin Lazăr.
“Cazurile se impun a fi investigate urgent, iar legile justiției corectate cu prioritate”
Fostul procuror general susține că documentarul Recorder, inclusiv magistrații intervievați (susținuți de sute de alți magistrați), denunță fapte concrete de corupție judiciară organizată, care au cauzat soluții nelegale și netemeinice, indicând dosarele, actele ilegale efectuate și probele aferente.
“Analizele media sugerează ipoteza investigativă a unui “Pact cu diavolul: avantaje/promovări c/a impunitate/reciclare”. Denunțurile acreditează ipoteza alterării legilor justiției ca rezultat al unei „înțelegeri murdare”, prin avocați, între politicieni implicați penal și un mic grup de magistrați obedienți, dar influenți (implicați și în proiectul legilor contrareformei). Cazurile se impun a fi investigate urgent, iar legile justiției corectate cu prioritate. Dată fiind gravitatea fără precedent a situației și pericolul survenit pentru siguranța statului, magistrații solicită inclusiv o cooperare salvatoare, loială, a voinței de stat exterioară sistemului judiciar. În acest context fără precedent, pentru clarificarea judiciară a problemelor este obligatorie sesizarea din oficiu a procurorilor competenți și declanșarea unor anchete de anvergură cu alocarea resurselor necesare de specialitate, inclusiv cu suportul informațional calificat al operatorilor abilitați conform legii. Obiectul anchetelor vizează verificarea tuturor suspiciunilor rezonabile privind circumstanțele, autorii și probele necesare aflării adevărului cu privire la practicile de corupție organizată denunțate în dosarele citate”, afirmă Augustin Lazăr.
“Pacea socială este dependentă de voința și de capacitatea pregătirii justiției pentru rolul său”, este concluzia fostului procuror general în finalul lucrării publicate pe site-ul asociației Forumul Judecătorilor.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Inquam Photos / Virgil Simonescu)
