Un nou raport al Fundației Roma for Democracy Romania arată că participarea electorală a comunităților rome în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România a reprezentat un punct de cotitură decisiv în lupta împotriva derapajului democratic.
Analiza, bazată exclusiv pe date oficiale furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă cât și pe datele colectate în timp real din teritoriu, demonstrează că votul romilor a constituit o intervenție strategică într-un moment critic, schimbând rezultatul național.
Creștere remarcabilă a prezenței la vot
Potrivit raportului, după o prezență extrem de scăzută în turul I (4 Mai 2025), în care mulți alegători romi s-au retras deliberat ca formă de protest față de excluderea sistemică, turul al doilea (18 mai) a înregistrat o revenire spectaculoasă: prezența la vot a crescut în medie cu 5,71 puncte procentuale în cele 144 de localități care au făcut obiectul cercetării noastre și în care romii reprezintă peste 5% din electorat, depășind 27 de puncte procentuale în zonele cu cea mai mare excluziune.
Votul romilor, decisiv pentru victoria lui Nicușor Dan
Candidatul Nicușor Dan, singurul care a recunoscut public excluderea romilor prin semnarea manifestului „Niciun Mandat Fără Noi”, a obținut o creștere de peste 105.000 de voturi în aceste 144 de localități — de la 26.460 în turul I, la 131.862 în turul al doilea, arată analiza Fundației Roma for Democracy Romania. În contrast, contracandidatul său George Simion, care a refuzat orice angajament față de comunitățile rome, a obținut o creștere mult mai modestă de doar 39.188 voturi, deși a fost inițial favorit în aceste comunități.
Romii au furnizat marja electorală cheie
Potrivit raportului, dintre cele 829.589 de voturi cu ajutorul cărora Nicușor Dan a câștigat alegerile, cel puțin 131.862 provin din localitățile rome analizate — echivalentul a 15,89% din marja totală care a produs diferențierea între cei 2 candidați. Această contribuție, deși subestimată, demonstrează că alegătorii romi nu doar au participat, ci au impus o limită democratică în fața excluderii instituționalizate.
„Participarea masivă din turul al doilea nu reflectă o restaurare a încrederii în sistem, ci o reacție lucidă la riscul politic reprezentat de o eventuală guvernare de extremă dreapta. Votul romilor a fost o formă de „control democratic”, nu un act de loialitate. Mai mult, influența tradițională a intermediarilor politici locali (precum Partida Romilor care acționează de obicei în interesul PSD în aceste comunități) s-a erodat vizibil, confirmând o reconfigurare a mobilizării politice în comunitățile rome”, concluzionează Fundația Roma for Democracy Romania.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Inquam Photos / Virgil Simonescu)