Generalul Cătălin Ștefăniță Zisu putea fi trimis în judecată încă de acum cinci ani, când a fost cercetat de DNA sub acuzațiile de trafic de influenţă şi luare de mită. În 2019, un procuror militar din DNA a clasat dosarul față de Comandantul Logisticii Armatei. Pe 14 februarie 2019, procurorul militar Gheorghe Mihai a decis clasarea acuzațiilor față de Zisu. Pe atunci, instituția era condusă de Călin Nistor, șef interimar al DNA.
Doi ani mai devreme, în 2017, DNA Oradea trimitea la București, prin disjungere, un dosar în care erau cercetați mai mulți militari, printre care și Zisu.
Cazul era desprins dintr-un dosar de trafic de influență în care au fost trimiși în judecată înalți funcționari ai statului, după ce au intervenit pentru a anula o banală amendă de circulație primită de Iosif Urs, președintele Universității Titu Maiorescu din București.
Piloșii din instituțiile statului
Potrivit procurorilor, în 2016, Alexandru Noapteș, fost director al CFR Călători, cercetat în mai multe dosare penale, i-a cerut lui Urs să intervină la generalul Zisu pentru a-l avansa în grad pe finul lui Noapteș, Gabriel Cătălin Smarandache, medic militar în cadrul Institutului Medico-Militar.
Anterior, Urs apelase la Noapteș căruia i-a cerut să intervină la chestorul Liviu Popa, fost șef al Poliției Române, pentru a scăpa de plata unei amenzi rutiere și de suspendarea permisului de conducere pe 3 luni. Popa era deja monitorizat de DNA, așa că procurorii au ajuns la militari de rang înalt care trebuiau cercetați de secția militară a DNA.
Citește și: SNSPA a decis nominalizarea lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace
Avansarea de pe 1 mai
Potrivit datelor de la dosar, pe 21 ianuarie 2016, Urs s-a întâlnit cu Zisu și l-a rugat să-l avanseze în grad pe Smarandache, doar că mapa cu nume plecase deja spre minister. „Întrucât Zisu Cătălin Ștefăniță semnase anterior documentele de avansare în grad pentru militarii aflaţi în subordinea sa – „el a semnat alaltăieri mapa” şi întrucât s-a motivat că nu poate să revină cu alte avansări întrucât „a dat mapa la ministru, nu mă pot duce acuma cu altu’ ”, din motive obiective avansarea medicului militar Smarandache Cătălin Gabriel nu s-a putut materializa la momentul respectiv”, se arată în documentele din dosar.
Cu toate acestea, Zisu i-a promis lui Urs că va găsi o altă soluţie de avansare a lui Smarandache într-un termen scurt : „Băi, nu pot să mai fac dacă a fost trim… dacă n-a fost în mapă, dar să-mi trimită mapa şi, cu prima ocazie, într-o lună, două… până la 1 mai, dar dacă nu, găsim altă soluţie de avansare!”, susținea Zisu.
Despre acesta din urmă, Smarandache a și declarat la DNA „că îl cunosc pe domnul general Zisu Cătălin Ștefăniță, în trecut fiind consilier al miniștrilor Teodor Athanasiu, Teodor Meleșcanu, Mihai Stănișoară și Gabriel Oprea ai Ministerului Apărării Naționale. (…)”.
Citește și: Primarul din Caracal, „împăratul” Doldurea, acuzat de colaborare cu Securitatea
Serviciu contra serviciu
Cu ocazia întâlnirii din ianuarie 2016, în schimbul avansării medicului Smarandache, generalul Zisu i-a cerut lui Urs să-l înscrie la cursurile de formare psihopedagogică, programul compact pentru anul universitar 2015-2016 din cadrul Universităţii „Titu Maiorescu” din Bucureşti pe fiul său, Ștefan Zisu, cu toate că perioada de înscrieri era deja finalizată din data de 1 octombrie 2015.
Tot pe 21 ianuarie 2016, la solicitarea lui Urs, secretara universității l-a înscris cu o dată anterioară pe fiul generalului la cursurile de formare psihopedagogică. „Astfel, numitul Ștefan Zisu a întocmit la data de 21 ianuarie 2016 la biroul secretariat, în prezenţa martorului Elena Croitoru, cererea sa de înscriere pe care a antedatat-o cu data de 18 septembrie 2015”, se mai arată în dosarul DNA Oradea.
Clasare de zile mari
În 2019, după ce cazul a ajuns la DNA Central, procurorul Gheorghe Mihai susține, în ciuda actelor de la dosar, că înscrierea falsă la cursul psihopedagogic al fiului generalului nu este probată, deși existau declarațiile secretarei care a recunoscut tot. „Analiza probelor administrate în cauză nu a condus la identificarea altor probe, în afara acelor indicii rezultate din valorificarea măsurilor de supraveghere tehnică”, susține Mihai.
Despre avansarea dorită de Noapteș pentru finul său, același procuror militar susținea că „avansarea în gradul militar următor a medicului militar lt. col. Smarandache (…), nu s-a realizat în cursul anului 2016, constituie un alt argument al faptului că acele indicii iniţiale referitoare la exercitarea subiectivă şi cu titlu oneros a atribuţiilor de serviciu de către general-locotenent Zisu Cătălin Ștefăniță, nu se probează”.
Procurorul militar Gheorghe Mihai s-a pensionat pe 1 decembrie 2019, iar șeful său, Călin Nistor, a plecat din funcție în februarie 2020.
Citește și: Cuplul lui Georgescu îi face loc lui Ponta?
Generalul iubitor de artă, poșete și alcool
În 2025, Cătălin Zisu este cercetat sub control judiciar pe cauțiune după ce DNA i-a descoperit în urma unor percheziții 4.600 de tablouri, 3.600 de sticle cu alcool, 31 de ceasuri de lux și cel puțin 20 de genți Hermes și Louis Vuitton. De asemenea, au fost găsite 31 de ceasuri de lux, între care un ceas Richard Mille Skull Tourbillon RM 052, care, dacă este autentic, are o valoare de peste 500.000 de euro. Majoritatea celorlalte ceasuri erau Rolex, iar unele dintre ele valorează câte 60.000-70.000 de euro.
Cătălin Ștefăniță Zisu a fost plasat sub control judiciar de procurorii DNA în 15 februarie, pentru o cauţiune în valoare de un milion de lei.
Generalul – trecut în rezervă după declanșarea anchetei – este acuzat într-un dosar privind lucrări plătite, dar neefectuate pentru extinderea cimitirului Ghencea Militar.
El este acuzat de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată. Prejudiciul în dosar este estimat de procurori la aproape 12 milioane de lei.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
