Valoarea totală a pachetului — 16,68 miliarde de euro — plasează aceste achiziții între cele mai ample programe de înzestrare ale Armatei Române din ultimele decenii și arată clar schimbarea de ritm impusă de contextul de securitate din regiune. Lista aprobată prin mecanismul SAFE nu vizează un singur tip de capabilitate, ci acoperă întregul spectru: de la mobilitatea trupelor și protecția forțelor terestre, până la apărarea antiaeriană, navală și integrarea digitală a comandamentelor. În esență, vorbim despre un efort coerent de aliniere accelerată la standardele NATO și de reducere a vulnerabilităților critice, într-un moment în care presiunea strategică pe flancul estic al Alianței rămâne ridicată.
La o conferință de presă desfășurată la Guvernul României, ministrul Apărării a expus toate achizițiile aprobate pentru țara noastră prin intermediul SAFE (Security Action For Europe/Acțiune de Securitate Pentru Europa). SAFE este un proiect al Comisiei Europene, care permite țărilor din UE să obțină împrumuturi cu dobânzi foarte joase. Aceste fonduri pot fi folosite specific numai pentru modernizarea sistemelor de securitate și apărare ale statelor membre. În urma negocierilor, România beneficiază de a doua cea mai mare sumă acordată prin SAFE, după Polonia.
Citește și: Comisia aprobă finanțarea SAFE pentru apărare; România obține 17 miliarde de euro
Citește și: Șosea din Moldova, construită prin fondurile militare europene SAFE? – PRESShub
Radu Miruță, ministrul Apărării, a fost cel care a vorbit despre achizițiile armatei pentru care s-au obținut fonduri până acum:
– 139 de transportoare blindate Piranha 5, de origine elvețiană și deja folosite de către Forțele Terestre. Acestea sunt produse prin licență la Uzina Mecanică București.
– 1370 de platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți. Aici pot fi incluse modele variate de camioane și tiruri convenționale, dar și vehiculele tactice Cobra II, pentru care există deja contracte cu producătorul Otokar, din Turcia.
– 2 posturi integrate de comandă pentru apărare antiaeriană și antirachetă, utilizabile atât cu tipuri de baterii deja existente în arsenalul românesc, cum e sistemul Patriot, dar și alte sisteme nou achiziționate.
– 2 vedete (nave ușoare, rapide) pentru scafandri.
– 2 nave de patrulare maritimă (Offshore Patrol Vesel), fregate bazate pe modelul OPV 2600 al companiei olandeze Damen Group, care vor fi produse la Galați.
– 12 elicoptere cu rază lungă de acțiune H225M de la conglomeratul Airbus. Anterior, acestea erau produse sub numele EC225 Super Puma. România construia sub licență elicoptere SA 330 Puma la IAR încă din 1968, care sunt practic cu 2 generații în urmă față de H225M.
– 7 sisteme de rachete antinavale NSM, produse de compania norvegiană Kongsberg. Acestea pot fi lansate din baterii terestre, sau montate pe nave.
– 240.000 de arme și muniția individuală de infanterie la standard NATO. Pentru pușca standard a Forțelor Armate, România încă folosește modelul PM, bazat pe tehnologie sovietică. Bulgaria și România sunt singurele țări membre NATO care nu au adoptat încă arme și muniție standard compatibile cu restul Alianței. Atât produse autohtone de la Cugir (CN 20), cât și de la compania italiană Beretta (ARX160), au fost speculate drept posibili candidați înlocuitori pentru PM.
– 198 de vehicule blindate MLI-84, bazate pe vehiculele sovietice BMP-1 și care au fost produse din 1985 până în 1991 la Uzina Mecanică Mârșa.
– 70 de instanțe ale unei platforme software pentru sisteme C4ISR (acronimul pentru Comandă, Control, Comunicații, Computere, Informații, Supraveghere și Recunoaștere). Acestea vor fi folosite la nivelul cel mai superior al armatei, pentru a facilita coordonarea trupelor.
– 231 de sisteme portabile de apărare antiaeriană Mistral și 934 de rachete individuale pentru utilizarea lor. Produs în Franța de compania MBDA, Mistral poate angaja ținte aeriene pe distanțe scurte, principalul său avantaj fiind faptul că poate fi desfășurat rapid, prin echipe de militari de mici dimensiuni.
– 7 Sisteme de apărare Skynex, de la compania elvețiană Oerlikon, parte a conglomeratului german Rheinmetall. Acestea au o rază scurtă de acțiune și sunt create special pentru a intercepta drone, rachete, obuze de artilerie și alte proiectile de mici dimensiuni.
– 2 sisteme navale de apărare antiaeriană Millenium, bazate pe modelul Skynex de la Oerlikon. Principala diferență este că vor fi montate pe nave, nu o baterie terestră.
– 2 Sisteme de apărare antiaeriană Skyranger, produse de Rheinmetall. Sunt montate pe un șasiu blindat și folosesc un tun automat de 35mm pentru a angaja ținte precum avioane sau elicoptere, la raze scurte de acțiune.
– 87.000 de cartușe de 35 mm, care sunt obținute prin NATO Support and Procurement Agency. Sunt utilizabile cu sistemele Skynex, Millenium și Skyranger.
– 400.000 de cartușe de 35 mm, inclusiv muniție cu explozie programabilă de tip AHEAD, care nu trebuie să facă contact cu un aparat inamic pentru a-l elimina. Sunt utilizabile cu sistemele Skynex, Millenium și Skyranger.
– 3 sisteme de rachete sol-aer cu rază medie de acțiune, modelul american Patriot. România deține în prezent unul singur, un al doilea model fiind donat Ucrainei în 2024.
– 12 sisteme de descoperire radar cu bătaie medie, esențiale pentru ca orice sistem antiaerian să poate achiziționa o țintă cu exactitate.
– 70 de sisteme cu muniție loittering, în esență, drone kamikaze.
– 56 de drone Vector pentru supraveghere și culegere de informații, de la compania germană Quantum Systems.
(Surse foto: Balkan Insight, Overt Defense, Agenția Media a Armatei, Damen Shipyads, Dylan Agbagni, Kongsberg, Reddit/ForgottenWeapons, Vitaly Kuzmin, Armata SUA, MBDA, Business Insider, Rheinmetall, Forțele Aeriene Române, Quantum Systems)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
