Liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU) nu a obținut sprijinul Bundestagului pentru a deveni cancelar, în urma alegerilor anticipate din februarie, care au fost declanșate de prăbușirea coaliției „semafor” (SPD-FDP-Verzii) și de pierderea votului de încredere de către fostul cancelar Olaf Scholz.
Este pentru prima oară în istoria Republicii Federale când un candidat la funcția de cancelar nu reușește să obțină majoritatea voturilor în Bundestag în prima rundă de alegeri, mai ales după câștigarea alegerilor și formarea unei coaliții.
În urma votului din Bundestag, Friedrich Merz a obținut 310 voturi “pentru,” fiind necesare 316 pentru numirea sa în funcție. Merz și Lars Klingbeil, copreședinte al Partidul Social Democrat (SPD), au declarat că se așteptau la obținerea voturilor necesare, mai ales că toți cei 328 de deputați al celor două formațiuni au fost prezenți.
Un al doilea vot în Bundestag urmează să fie organizat în termen de 14 zile, conform Constituției. Dacă coaliția nu va reuși nici la al doilea scrutin să obțină majoritate calificată de voturi (316), se va organiza un al treilea scrutin unde va fi nevoie doar de o majoritate simplă.
În alegerile din februarie, CDU/CSU a obținut 28,5% din voturi, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat un rezultat istoric de 20,5%, devenind a doua forță politică a țării. SPD a suferit o înfrângere semnificativă, coborând la 16,5%, cel mai slab rezultat din epoca postbelică.
Pentru a forma o majoritate stabilă și a exclude orice colaborare cu AfD, CDU/CSU a încheiat un acord de coaliție cu SPD, ratificat de 84,6% dintre membrii social-democrați.
Cu câteva zile în urmă, AfD a fost catalogată oficial de către Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) drept „partid extremist”.
Citește și: Oficial: AfD, al doilea partid parlamentar din Germania, declarat extremist
Creștin-democrații și social democrații își împart ministerele cheie
Deși coaliția „semafor”, condusă de SPD, a fost criticată pentru modul în care a gestionat economia țării, social-democrații dețin în continuare ministere importante.
Din noul cabinet condus de Friedrich Merz se disting câteva nume-cheie: Johann Wadephul (CDU), propus pentru portofoliul Afacerilor Externe, Boris Pistorius (SPD), reconfirmat la conducerea Ministerului Apărării, și Lars Klingbeil (SPD), desemnat ministru al Finanțelor și vicecancelar.
Johann Wadephul este un nume relativ necunoscut pe scena politică germană. Expertul în securitate și politică externă este membru al Bundestag din anul 2009 și este un apropiat al cancelarului Merz. Conform Deutschland Funk, este pentru prima dată, după aproape șase decenii, când Ministerul Afacerilor Externe este preluat de CDU.
Numirea lui Boris Pistorius în fruntea Ministerului Apărării nu este surprinzătoare, având în vedere popularitatea de care acesta se bucură în rândul electoratului german. Social-democratul este considerat unul dintre cei mai importanți membri ai cabinetului în contextul creșterii bugetului apărării și a amenințării reprezentate de Rusia, potrivit BR24.
Citește și: Criză politică în Germania. Coaliția de guvernare „semafor” s-a destrămat
Lars Klingbeil a preluat în februarie 2025 șefia grupului parlamentar al SPD. După înfrângerea lui Olaf Scholz în alegeri, acesta și-a consolidat puterea în partid. Klingbeil va avea misiunea complicată de a gestiona finanțele publice aflate deja într-o situație dificilă.
Ce prevede acordul de coaliție al CDU/CSU și SPD
Acordul de coaliție al CDU/CSU vine cu schimbări în ceea ce privește politica externă. Noul guvern își dorește ca Germania să joace un rol mai proeminent în Uniunea Europeană.
Coaliția propune o reformă amplă a Uniunii Europene, vizând creșterea eficienței acesteia prin înlocuirea votului în unanimitate din Consiliul UE cu votul cu majoritate calificată, întărirea cooperării în domeniul apărării și securității, precum și extinderea blocului comunitar prin integrarea treptată a țărilor din Balcanii de Vest, a Ucrainei și a Republica Moldova.
SUA rămân în continuare un partener strategic al Germaniei, în ciuda recentelor contre între cele două țări cauzate de imixtiunea în alegerile din februarie al lui Elon Musk, șeful Departamentului pentru Eficientizare Guvernamentală (DOGE), războiul comercial declanșat împotriva UE și recentele declarații ale secretarului de stat al SUA, Marco Rubio, care a criticat includerea AfD pe lista partidelor extremiste.
Noul guvern va continua să sprijine Ucraina militar, financiar și politic pentru a o ajuta să facă față agresiunii rusești. Germania susține inclusiv eforturile de reconstrucție post-război și eventuala aderare a Ucrainei la NATO după încheierea conflictului.
În ceea ce privește China, Germania va urma o politică de „de-risking” ce presupune reducerea dependențelor față de statul asiatic și cooperarea într-un mod selectiv .
Politica de apărare și securitate presupune creșterea cheltuielilor militare pentru reformarea Bundeswehr, armata germană. Printre măsurile vizate se regăsesc: modernizarea infrastructurii militare, consolidarea industriei de apărare, atragerea de noi recruți printr-un serviciu militar voluntar și dezvoltarea de capabilități de apărare cibernetice. De asemenea, se dorește crearea unui „Pilon european în NATO.”
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: AGERPRES FOTO)
