Cum s-a votat pe 4 mai
Rezultatele Turului 1 al alegerilor prezidențiale recente merită o analiză amănunțită, pentru a înțelege dimensiunea dezastrului și cauzele acestuia. Analizând evoluția preferințelor votanților de la alegerile de anul trecut până în prezent, observăm că:
- Turul 1 al alegerilor față de Turul 1 din 2024:
George Simion a câștigat în:
- Toate județele câștigate in Turul 1 din 2024 de Calin Georgescu, plus
- Toate județele câștigate in Turul 1 din 2024 de Marcel Ciolacu, plus
- Singurul județ câștigat in Turul 1 din 2024 de Nicolae Ciuca, plus
- 2 din cele 6 județe câștigate in Turul 1 din 2024 de Elena Lasconi (Timișoara si Iași)
- 1 din județele câștigate in Turul 1 din 2024 de Kelemen Hunor (Sălaj).
35 de județe din 42 (numărând București ca un singur județ) – față de 13 județe câștigate de Calin Georgescu la Turul 1 din 2024. Cangrena generalizată…
Crin Antonescu a câștigat in doar 5 județe, toate printre cele 6 județe câștigate anterior de Kelemen Hunor.
Nicușor Dan a câștigat doar în București și în Cluj (unde anterior câștigase Elena Lasconi). Este de asemenea interesant că fără voturile din diaspora Nicușor Dan nu ar fi intrat in Turul 2 (Crin Antonescu, doar în baza voturilor din România ar fi avut ~1% în plus față de Nicușor Dan).
Victor Ponta nu a câștigat nici un județ, dar a luat voturi predominant din județele care in mod tradițional susțin PSD.
Dacă mergem puțin înapoi și comparăm rezultatele din Turul 1 al alegerilor prezidențiale din Turul 1 2024 cu cele ale alegerilor locale și parlamentare care avuseseră loc tot în 2024, observăm că atât candidatul PSD cât și cel al PNL pierduseră deja multe județe.
Citește și: Papa Leon al XIV-lea face apel la „marile puteri” să pună capăt războiului din Ucraina
Unde s-au dus banii partidelor
Cum s-a ajuns aici? Din cauza numeroaselor greșeli atât în campania electorală din 2024 cât și în cea de acum. Ceea ce este cu atât mai grav cu cât costurile au fost enorme:
– În mod direct, cele 2 campanii au costat peste 100 milioane de EUR de la bugetul de stat–da, bugetul acela cu deficite mari…
A-propos: din 2018 încoace partidele politice au încasat în total peste 350 milioane de EUR de la buget. Cel puțin 50 milioane de EUR/an din 2019 încoace, mult peste perioada 2008 – 2016 când partidele încasau de la buget mai puțin de 2 milioane pe an. În anii electorali, 50-60% din bani se duc pe „propagandă”.
În perioada 2021-2024, PSD a luat partea leului (39% din total), urmat îndeaproape de PNL (33%), USR (17%) și AUR (8%).
– Sumele cheltuite direct pălesc în fața celor cheltuite indirect: „pomenile electorale” din 2024 au costat peste 10-15 miliarde EUR și se se regăsesc în deficitul bugetar și împrumuturi.
Vor tot acumula dobânzi (mari) ani de zile de acum încolo.
De unde vin banii pentru partide și nu numai
Dacă mergem mai departe, costul este și mai mare și se acumulează în deficitul bugetar în continuă creștere, care conduce la o datoria publică din ce în ce mai mare.
După primele 3 luni din 2025, deficitul bugetar a ajuns la 2,3% din PIB. Cum PIBul care stă la baza bugetarii pe 2025 este supraestimat, procentul real al deficitului este chiar mai mare. Situația e mai clara când o raportăm la veniturile bugetare: Romania continuă să cheltuiască cu peste 30% mai mult decât își permite.
Aproape 1 leu din 10 lei venituri bugetare se duce doar pe dobânzi – și va fi din ce în ce mai mult pentru că datoria continuă să crească.
Comparativ cu primele 3 luni ale anului trecut, veniturile bugetare au scăzut (de la 7,6% la 7,4% din PIB acum) iar deficitul a crescut (de la 2,1% a 2,3% din PIB). Ceea ce înseamnă că avem toate șansele să terminăm anul cu un deficit chiar mai mare ca în 2024.
Situatia e mai gravă decât cea din criza financiară: în 2008-2009, deficitul bugetar era de „doar” 4,8%, respectiv 7,4% din PIB (față de 9,3% în 2024, probabil chiar mai mult în 2025). Ceea ce nu este de mirare, pentru că doar în pandemie am mai stat așa de rău.
Cum am ajuns aici
Pe de o parte din cauza salariilor excesive din domeniul public, unde salariul mediu este cu aproape 30% mai mare decât în companiile private românești; timp de câțiva ani salariul în sectorul public a fost chiar mai mare decât în multinaționale.
Salariile mari din sectorul public obligă toate companiile să crească salariile pentru a reține/atrage personal, mai ales că la stat se muncește de multe ori mai puțin, iar stabilitatea job-urilor este mai mare.
Dacă sectorul public ar plăti salarii comparabile cu cele din mediul privat românesc, România ar economisi peste 10 de miliarde EUR anual.
S-ar reduce semnificativ deficitul bugetar sau s-ar putea elibera sumele necesare pentru a echilibra bugetul de sănătate, de educație si de apărare.
Pe de altă parte, din lipsa unei strategii economice: în ultimii 15 ani, creșterea economică reală a fost în medie de doar 2,3% pe an, cu mult sub nivelul mediu de 6,6% al ultimilor ani dinainte de criza financiară.
Aceasta explică și scăderea populației ocupate, și stagnarea populației angajate (care reprezintă doar ~70% din cea ocupată; 1 angajat din 4 lucrează în sectorul public).
Deficitul și ratingul de țară
De la începutul crizei financiare pâna prin anii 2011 – 2013, rating-ul de țară al României a fost junk. Dacă premisele fundamentale sunt mai proaste acum, la ce ne-am putea aștepta în perioada următoare?
Un rating junk pentru Romania înseamna că:
- Va fi extrem de dificil să accesăm finanțări internaționale: instituțiile financiare (bănci, fonduri de pensii si de investiții, etc.) nu cumpăra obligațiuni care nu sunt calificate ca „investiții”. Iar Romania va avea nevoie de împrumuturi suplimentare, atât pentru a susține deficitul bugetar (chiar dacă va fi redus) și pentru a rambursa tranșele de datorie ajunse la scadență. Pentru a pune lucrurile în perspectivă: ca să acoperim deficitul bugetar, România trebuie să împrumute 2,7 miliarde de EUR pe lună. Datoria guvernamentală ar putea depăși 58% din PIB (față de ~49% în 2023).
- Costul de finanțare va fi mult mai mare: dobânzile explodează, în criza financiară am ajuns să plătim peste 12%. Iar cheltuielile cu dobânzile ale statului român reprezintă deja ~3% din PIB – mult mai mult decât bugetul de apărare.
- Cei care au nevoie să vândă pe piața secundară titlurile de stat deținute deja vor primi doar o parte din banii investiți inițial.
Greșelile se plătesc. Din păcate cei care le-au făcut vor plăti mai mult „politic”, financiar le vom le vom plăti noi toți.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Pixabay.com)
