În cadrul discursului susținut miercuri la Davos, președintele SUA, Donald Trump, a declarat fără echivoc că nu va recurge la forța militară pentru a anexa Groenlanda. Pretențiile sale de anexare, însă, rămân intacte.
Această poziție a generat o reacție universală de detensionar, dar și reacții mixte la nivel globlal, de la condamnare la susținere.
Ministrul de externe danez Lars Løkke Rasmussen: Este bine că a renunțat la forță, dar problema nu a dispărut
„Ambițiile lui Trump sunt neschimbate”, a declarat la Copenhaga ministrul danez de externe Lars Løkke Rasmussen, și înțeg că „este mai bine să fi proprietar decât chiriaș”, dar Groenlanda nu este de vânzare.
Danemarca și Groenlanda sunt în NATO și suntem deciși, cu aliații noștri, să mărim securitatea în zona arctică, totul însă în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
„Sper ca în anul 2026, toată lumea să fie de acord ca nu faci comerț cu oameni, ci faci comerț pentru oameni”, a mai spus ministrul danez de externe. Groenlandezii, relatează televiziunea publică daneză, au răsufla ușurați când președintele Trump a declarat răspicat că nu va recurge la forță militară pentru a „obține” Groenlanda, acea „bucată de gheață” de care ar avea nevoie pentru securitatea națională dar și internațională. Deși nu au încredere în președintele care nici nu a pomenit de soarta și voința locuitorilor de pe ce acea „bucată de gheață” arctică.
Piețele urcă după promisiunea lui Trump că nu va folosi forța în cazul Groenlandei
Indicele Dow Jones a crescut cu aproape 1% până acum, ajungând la 48.944 de puncte, recuperând cea mai mare parte din pierderile de marți, când temerile geopolitice au zguduit bursele. Și indicele mai larg S&P 500 este în urcare, cu puțin peste 1%.
Kathleen Brooks, directoare de cercetare la casa de brokeraj XTB, spune că ceea ce până de curând era „sell America trade” s-a transformat acum în „buy America trade”, relatează The Guardian.
Pentru piețe au contat două mesaje-cheie: – Trump spune clar că nu va lua Groenlanda cu forța; – și vrea o economie „încinsă”, care să împingă acțiunile americane tot mai sus.
Conradin Cramer, șeful guvernului cantonal din Basel, Elveția
Unul dintre „politicienii-gazdă”, Conradin Cramer, a avut o reacție cinică la mesajul lui Trump și felul în care a fost recepționat. Acesta susține că instabilitatea a fost normalizată la un grad atât de ridicat, încât mesaje de bază, precum renunțarea la violență sunt tratate drept excepționale.
„Dacă președintele uneia dintre principalele țări NATO trebuie să spună că nu va folosi forța împotriva altui stat NATO, iar lumea răsuflă ușurată, atunci îți dai seama cât de rău merg lucrurile acum.”
Bernd Lange, europarlamentar german
Europarlamentarul Bernd Lange (grupul Socialiștilor, Germania) a declarat că amenințarea cu tarife răstoarnă acordul comercial UE-SUA, care este suspendat pe o perioadă nedeterminată. Acesta și-a justificat poziția declarând că suveranitatea și integritatea teritorială nu se negociază.
„Suveranitatea și integritatea noastră teritorială sunt în joc. Continuarea normală a afacerilor noastre este imposibilă.”
Nigel Farage, șeful partidului extremist Reform, Marea Britanie
Liderul ultra-naționalist britanic Nigel Farage (unul dintre principali autori ai Brexit-ului) a avut o poziție nuanțată. Pe de o parte, a susținut că rezonează cu tezele lui Trump privind anexarea americană a Groenlandei. În schimb, a subliniat că decizia finală trebuie să aparțină danezilor.
„Dacă credeți în Brexit, dacă credeți în sărbătorirea celei de a 250-a aniversare a Americii, dacă credeți în statele naționale și nu în structurile globaliste, atunci credeți în suveranitate […]Și dacă credeți în suveranitate, credeți în principiul autodeterminării naționale.”
Oana Țoiu vs George Simion
La Davos, unde conduce delegația României la Forumul Economic Mondial, ministra de externe a României, Oana Țoiu i-a răspuns public președintelui american Donald Trump, după ce acesta a pus sub semnul întrebării solidaritatea NATO și a Europei cu Statele Unite.
„Singura dată în istoria NATO când promisiunea «un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor» a fost pusă cu adevărat la încercare a fost după 11 septembrie”, a scris șefa diplomației române pe X, referindu-se la atacurile teroriste din 2001.
Țoiu a amintit că România a răspuns apelului SUA, deși nu era încă membră NATO la acel moment. „Am considerat asta o datorie. Odată ce Articolul 5 a fost activat, soldații români plecau spre Afganistan. La fel au făcut și alți aliați”, a punctat ministra.
„Președintele Trump ne-a întrebat la Davos dacă Europa ar răspunde apelului Statelor Unite. Istoria a dat deja răspunsul”, a mai scris Țoiu.
Aflat în Statele Unite, George Simion, liderul partidul ultra-naționalist AUR (partid care conduce din nou detașat în preferințele electoratului român potrivit ultimului sondaj INSCOP) a postat un clip video în care taie un tort sub forma Groenlandei, învelită în steagul american.
Citește și: Zilele filmului „Memoria Holocaustului”, la Cinema Muzeul Ţăranului
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: Lars Løkke Rasmussen / Facebook
