Din ianuarie 2023, instanța supremă administrează bugetul pentru cheltuielile de personal ale curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor. De atunci s-a instaurat haosul în sistemul de salarizare judiciar. Drepturile restante câștigate se contabilizează manual, într-un tabel excel, iar judecătorii au aprobat sporuri și de 45% din salariu, deși legea spune că acestea nu pot depăși 30 procente. S-a ajuns ca șoferii magistraților să încaseze spor de confidențialitate.
Prin Legea nr. 368/2022, a bugetului de stat pe anul 2023, Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) i-au fost aprobate credite bugetare inițiale în sumă totală de 2.674.986.000 de lei.
După ce au câștigat în instanță majorarea salariilor, lucrătorii din sistemul judiciar au cerut iar guvernul Ciolacu le-a aprobat, sume alocate din Fondul de rezervă bugetară aflate la dispoziția Guvernului, astfel încât creditele bugetare definitiv aprobate pe anul 2023 pentru ÎCCJ au însumat 3.591.572.000 lei.
În anul 2023, datoriile totale față de salariați au fost în sumă de 6.799.139.547 lei, din care: 3.500.534.280 lei – datoriile reprezentând drepturi de natură salarială prevăzute în hotărâri judecătoreşti (cu o vechime sub un an şi peste un an); 3.298.605.267 lei – datoriile reprezentând drepturi de natură salarială stabilite prin acte administrative de salarizare.
Dobânzi de 16%
Datoriile față de salariați, în sumă de 6.799.139.547 lei, raportate de ÎCCJ la 31.12.2023, includ şi accesoriile reprezentând dobâzile şi rata inflației, în sumă de 941.781.272 lei, acestea reprezentând un procent de 16% din totalul sumelor – drepturi salariale obținute prin hotărâri judecătoreşti şi acte administrative (5.857.358.275 lei). Toate aceste date sunt cuprinse într-un raport al Curții de Conturi privind salarizarea unitară practicată și coordonată în sistemul judiciar de președinta ÎCCJ, Alina Corbu.
„Modificările legislative au generat un fenomen litigios care s-a amplificat în timp, reclamanții solicitând, în principal, fie stabilirea unei valori de referință sectorială superioare, fie solicitarea unor drepturi care nu mai erau prevăzute de lege (de exemplu sporul pentru risc şi solicitare neuropsihică prevăzut anterior de art. 47 din Legea nr. 50/1996, dispoziție abrogată prin OG nr. 83/2000), fie a unor drepturi prevăzute expres şi exclusiv doar în favoarea unor categorii profesionale din sistemul justiţiei (majorarea pentru vechimea în funcţie prevăzută pentru judecători şi procurori solicitată de asistenţii judiciari, salarizarea judecătorilor la nivelul procurorilor de la DNA şi DIICOT), fie acordarea de sporuri în procent maxim de 45% (prin cumularea sporurilor reglementate de legea salarizării: sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, sporul pentru păstrarea confidențialității)”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Judecătorii aglomerează instanțele cu procese
În decembrie 2023, erau de soluționat 3.473 de dosare privind drepturi salariale acordate personalului din cadrul instanțelor judecătorești, în care ÎCCJ avea calitate procesuală.
Raportul mai arată că instanța supremă nu a implementat proceduri unitare de lucru privind salarizarea în toate entitățile și monitorizarea drepturilor salariale, fiind invocată autonomia ordonatorilor secundari, Curțile de Apel, care distribuie banii în baza unui regulament de ordine interioară a instanțelor votat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Astfel, în cazul persoanalului auxiliar, fiecare Curte de Apel și-a stabilit cum a vrut salariul de bază, la fel instanța supremă. ÎCCJ a decis că un grefier șef de secție gradul 1 are un salariu de bază de 13.090 de lei, în timp ce Curtea de Apel Suceava a decis că un grefier cu aceeași poziție are un salariu de bază de 12.880 de lei. La CA Galați un specialist IT are un salariu de bază de 22.800 de lei, la CA Târgu Mureș 16.300 de lei.
Managerul economic al ÎCCJ are un salariu de bază de 20.500 de lei și cel al Curții de Apel Craiova 28.446 de lei.
Un consilier la instanța supremă are un salariu de bază de 9.424 de lei, în timp ce un consilier de la Curtea de Apel Iași are un salariu de bază de 18.961 de lei.
Cât câștigă un șofer de magistrat
Salariul unui șofer din sistemul judiciar diferă și el, de la instanță la instanță. 5.274 de lei la Curtea de Apel Ploiești salariu de bază pentru un șofer și 5.997 de lei la Curtea de Apel București. La aceste venituri se adaugă sporuri:
- Sporul pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase în procent de 15% din salariul de bază.
- Sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 25% din salariu a a fost acordat inclusiv șoferilor.
- Sporul pentru păstrarea confidențialității, în valoare de 5% din salariul de bază, a fost acordat șoferilor judecătorilor în urma unor procese câștigate la Curțiel de apel Bacău, Galați, Constanța și Târgu Mureș.
Astfel, deși legea nu prevede sporuri pentru funcții conexe, în urma unor procese, șoferii și personalul auxiliar de specialitate și-au majorat veniturile cu sporuri în valoare de 45% din salariul de bază, după ce au solicitatat plata acestor sporuri începând cu 2018, până în prezent și pentru viitor.
Potrivit art 25 din legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, „suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, indemnizațiilor, inclusiv pentru hrană, de vacanță, nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază”. În ciuda acestui articol de lege foarte clar, au existat judecători care, în 2022, l-au ignorat cu bună știință, au încălcat legea și au acordat sporuri salariale peste 30 procente.
Este cazul CA Pitești, care a acordat 34,9% sporuri, CA Galați cu 34,74, CA Târgu Mureș cu 32,99%, CA București cu 31,71%, fără ca nimeni să se sesizeze pentru abuz în serviciu.
În 2023, Curtea de Apel București a acordat sporuri de 34.66% !
Astfel, Curtea de Conturi ajunge la concluzia că „ne aflăm în fața unor conflicte de natură juridică”.
Date introduse manual
Auditul a mai constatat că ÎCCJ nu are un program informatic în care să introducă drepturile salariale câștigate în instanță, ci folosește un excel în care datele sunt introduse manual.
În plus, Corina Alina Corbu, cea care conduce instanța supremă, nu a aprobat statele de funcții și de personal ale instanțelor din 2023 încoace.
Spre deosebire de alte instanțe, în 2023, la instanța supremă nu erau plăți restante privind plata drepturilor salariale câștigate în instanță. Raportul Curții de Conturi mai dezvăluie că repartizarea sumelor nu a fost uniformă, iar fiecare șef de Curte de Apel a distribuit ce a primit de la ÎCCJ.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
