Asociația procurorilor face o radiografie a sistemului judiciar și cere măsuri urgente pentru a redresa sistemul judiciar, aflat într-o „situație dezastruoasă”. Prin vocea lui Bogdan Pârlog, asociația profesională cere reformarea Inspecției Judiciare, promovarea meritocratică în posturile de conducere, eliminarea sistemului clientelar și cere inclusiv Președintelui României să prioritizeze reforma din domeniul justiției, în special în domeniul combaterii corupției.
Astfel, asociația condusă de procurorul militar Bogdan Pârlog solicită „factorilor decizionali, inclusiv noului Președinte al României, să prioritizeze reforma din domeniul justiției, în special în domeniul combaterii corupției”.
În continuare, asociația arată că se impune de urgență luarea unor măsuri minime de corectare legislativă care să aibă ca efect o stagnare a declinului calității actului de justiție:
• Reintroducerea unui sistem de promovare meritocratic, pe bază de concurs, cu probe scrise în orice funcție, inclusiv în cea de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Desființarea Inspecției Judiciare și formarea unor direcții separate care să funcționeze pe lângă fiecare Secție a Consiliului Superior al Magistraturii.
• Desființarea rețelei SIIJ 2 și restaurarea competențelor după materia infracțiunii, precum și revenirea competențelor la DNA și DIICOT.
• Reducerea competențelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel încât acesta să nu mai aibă autoritatea să cenzureze orice act și soluție a unui procuror, indiferent de parchetul în care funcționează.
• Reducerea numărului funcțiilor de procuror numite politic la 3, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorii-șefi ai DNA și DIICOT.
• Preluarea unei părți a poliției judiciare în cadrul parchetelor.
• Desființarea instanțelor cu activitate redusă.
• Regândirea schemelor de procurori ale parchetelor în funcție de volumul de cauze ce se inregistrează anual pe rolul acestor unități.
• Comasarea într-o singură unitate a tuturor parchetelor de pe lângă judecătorie dintr-un județ.
• Reforma parchetelor militare.
• Reforma Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv schimbarea sistemului de alegere a membrilor, în sensul alegerii acestora de către întreg corpul judecătorilor, respectiv, procurorilor.
• Revenirea la durata de doi ani a cursurilor Institutului Național al Magistraturii.
Potrivit AIJ, statul ar trebui să răspundă nevoilor de siguranță, stabilitate și bunăstare ale membrilor societății, prin reglementarea relațiilor dintre persoane, grupuri sociale, prin statuarea asupra rolului și locului acestora în societate, asigurând, în același timp, aplicarea normelor prin forţa sa coercitivă.
Una dintre principalele funcții interne ale statului o constituie funcţia de apărare a ordinii de drept, precum și a drepturilor şi a libertăţilor persoanelor. Acest rol al statului se realizează esențial prin intermediul organelor judiciare. În cadrul arhitecturii constituționale a statului de drept, Autoritatea judecătorească are datoria de a-și exercita activ rolul său pentru garantarea unei vieţi sigure, în conformitate cu principiile și valorile constituționale, respectiv valorile euro-atlantice asumate, prevenind şi sancţionând faptele antisociale comise de membrii comunităţii, lato sensu.
Mai mult, „procesul care asigură echilibru la nivelul societății și care presupune ajustarea și readucerea în matca legală a situațiilor produse ca urmare a devierii de la normele imperative ce guvernează viața socială în ansamblul său este reprezentat de înfăptuirea justiției, la toate nivelurile și în toate etapele sale”, se arată în comunicatul asociației.
Sistem complet disfuncțional
Prezentăm integral punctul de vedere amintit: „Potrivit Constituției, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Tot legea fundamentală stabilește rolul în activitatea judiciară a Ministerului Public: exercitându-și atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, acesta reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. De asemenea, reglementarea constituțională precizează rolul parchetelor de a conduce şi de a supraveghea activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii. Înfăptuirea componentei penale a justiției impune participarea unui ansamblu de organe judiciare, cu roluri distincte, respectiv judecătorii constituiți în instanțe, organele de urmărire penală, adică procurorii constituiți în parchete și organele de cercetare penală. Pentru a-și îndeplini, așadar, rolul constituțional, sistemul judiciar trebuie să funcționeze într-un ansamblu integrat, în care toate organele judiciare componente să funcționeze la un anume nivel de performanță, atât individual, cât și integrat.
Tot Constituția statuează asupra rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției. Toate aceste reglementări sunt necesare pentru funcționarea statului de drept.
În momentul actual însă sistemul judiciar este complet disfuncțional, atât în ansamblul său, cât și la nivelul fiecărei componente în parte.
Cauzele acestei stări dezastruoase – care tinde la negarea uneia dintre cele mai importante funcții ale statului – sunt atât extrinseci, cât și intrinseci. Cele extrinseci sunt consecința unui ansamblu conjugat de modificări normative nocive la nivelul dreptului substanțial, în special al celui penal, și al dreptului procesual. Aceste modificări au fost accentuate sau chiar generate de o adevărată explozie numerică de decizii ale Curții Constituționale care au dezintegrat și ceea ce scăpase reglementărilor inițiale ale noului cod penal și ale noului cod de procedură penală. Consecința a fost lipsirea organelor judiciare de instrumentele necesare și de cadrul legal corespunzător care să permită eficiență și performanță în domeniul tragerii la răspundere penală, în special pentru infracțiuni de corupție, asimilate sau în legătură cu serviciul.
Centrele de reflecție
Cauzele intrinseci sunt rezultatul unei dezvoltări nesănătoase, dar previzibile, într-un cadru organizațional și statutar intenționat distorsionat, prin intermediul unui ansamblu de reglementări nocive începute în 2018, care au culminat cu adoptarea, în 2022, a noilor legi ale justiției. Noile reglementări au conservat și consolidat majoritatea modificărilor nocive adoptate sub presiunea grupurilor de interese ostile justiției, despre care s-a susținut că au fost elaborate cu complicitatea unor magistrați cooptați în cadrul unor „centre de reflecție” ce au oferit suportul tehnic necesar distrugerii edificiului judiciar creat și dezvoltat în perioada 2005 – 2016.
Astfel, prin actualele legi ale justiției s-au pus bazele unui sistem profund ineficient, pe baze străine pricipiului meritocrației, unui sistem, mai degrabă, clientelar, incompatibil cu principiile justiției și statului de drept. Menținerea sub o formă mascată a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), cu consecința impunității de facto a magistraților corupți, a făcut posibilă reactivarea rețelelor de interese dezvoltate în anii 90, anterior declanșării luptei împotriva corupției, sub presiunea condiționalităților de aderare la Uniunea Europeană. Cu excepția unor cazuri punctuale străine de un veritabil act de justiție, unde SIIJ sau entitățile succesoare au acționat abuziv împotriva unor magistrați incomozi, „riscul” investigării reale a magistraților este inexistent.
La aceasta se adaugă semnalul dat de celelalte autorități ale statului, în frunte cu fostul președinte, care au eliminat corupția din categoria riscurilor la adresa siguranței naționale. De asemenea, perpetuarea și acutizarea unui sistem de numire controlată politic în funcțiile de conducere din cadrul sistemului parchetelor au permis propulsarea în majoritatea funcțiilor-cheie a unor persoane susceptibile de a servi intereselor unor persoane, unor grupuri sau entități care au contribuit la numirea lor în acele funcții, nu a intereselor justiției și statului de drept.
Control total prin CSM
Lipsa unui sistem meritoratic de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut ca întreg procesul să fie controlat de facto de majoritatea din cadrul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care funcționează simbiotic. Similar, aceeași majoritate controlează indirect, dar la fel de eficient promovările în funcții de conducere sau execuție. Cu diferențele specifice organizării Ministerului Public, situația în ceea ce privește controlul privind promovările în funcții de conducere sau execuție pe criterii străine meritocrației, în cadrul sistemului parchetelor, este similară.
Menținerea nereformată a Inspecției Judiciare și folosirea acesteia ca instrument de represiune împotriva magistraților incomozi constituie o altă cauză intrinsecă a dezastrului din sistemul judiciar. Sub pretextul reformării Inspecției prin intermediul unui proces de recrutare a noilor inspectori, catalogat pe bună dreptate de către unul dintre membri CSM ca fiind un simulacru, s-a produs o schimbare strict formală, bazată pe aceleași criterii clientelare, pe fond Inspecția Judiciară rămânând un organism depășit, profund nociv sănătății sistemului judiciar.
De asemenea, împiedicarea preluării de către parchete a unei părți a poliției judiciare și regresul reprezentat de legile justiției adoptate în anul 2022 în acest domeniu a accentuat ineficiența parchetelor, care au fost lipsite de mijloacele necesare abordării în condiții de confidențialitate și independență a unor cauze complexe.
Majoritatea ostilă din CSM
În ceea ce privește activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, constatăm că menținerea unui sistem electiv pe paliere, contrar votului universal reglementat de alineatul 2 al articolului 133 din Constituție, a făcut posibilă perpetuarea în cadrul Secției pentru judecători a unei majorități ostile reformelor necesare pentru protejarea independenței justiției și a statului de drept. Mai grav chiar și în antiteză cu activitatea Consiliului precedent, în cadrul Secției pentru procurori s-a conturat o majoritate similară, dar neasumată încă public ca antireformistă, concentrată preponderent pe rezolvarea intereselor personale și de grup. Magistrații aleși în Consiliu, care și-au menținut cu integritate poziția fermă în favoarea reformelor atât de necesare funcționării justiției, au fost izolați de această majoritate.
O altă cauză intrinsecă a dezastrului sistemului judiciar pe care îl experimentăm în acest moment o constituie alocarea necorespunzătoare a resurselor umane. Există atât instanțe, cât și parchete cu activitate redusă, a căror menținere pare a afecta chiar interesele justiției. La parchete, folosirea defectuasă a resurselor umane este și mai evidentă. Astfel, în anumite zone, avem concentrări nejustificat de mari de procurori comparatic cu volumul de cauze, iar în altele nu se poate asigura nici 25% din schema prevăzută.
Acestea sunt însă doar o parte dintre cauzele care au contribuit la starea gravă a sistemului judiciar”, se arată în comunicatul AIJ.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
L-ati demonizat pe acest procuror ptr 10 august.
Acum sustine-ti-l !.
Cert dacă Justiția într-o țară nu este eficienta legile nu se respecta ….mai mult cînd un complet de judecată are 100 de dosare pe ședință actul de justiție suferă ….
Adevărat susține că meritocrația trebuie sa fie prioritară ,examene și ceea ce spunea prin 1932 Prof.Herovanu … inamovibilitatea nu însemnează lipsa de răspundere pentru hotărîrea pronunțată….