Discursul susținut de europarlamentarul Georgiana Teodorescu (AUR–ECR) în Knessetul israelian, în cadrul unei conferințe dedicate combaterii antisemitismului, a generat un val de reacții puternice în spațiul politic românesc și european. Propunerea sa privind crearea unui așa-numit „Iron Dome juridic” pentru Europa a fost primită atât cu susținere, cât și cu critici ferme, scoțând la iveală falii adânci în modul în care liderii politici înțeleg securitatea, libertatea și valorile democratice.
Discursul care a aprins dezbaterea
În intervenția sa, Georgiana Teodorescu a prezentat o viziune dură asupra amenințărilor cu care se confruntă Europa, susținând că modelul actual de integrare a eșuat și că a permis dezvoltarea unor „societăți paralele” și a unor ideologii radicale ostile valorilor occidentale. Metafora „Iron Dome-ului juridic” a fost utilizată pentru a descrie un ansamblu de măsuri legislative și instituționale menite să protejeze societățile europene de extremism.
Printre propunerile sale s-au numărat revizuirea definiției terorismului la nivel european, includerea unor organizații precum Hamas, Hezbollah sau Frăția Musulmană pe listele de organizații teroriste, precum și crearea unei alianțe internaționale de state angajate în combaterea radicalizării. De notat faptul că UE nu desemnează ca teroriste întregiile organizații, ci face o distincție între aripa militantă și formațiunea politică.
Discursul a inclus și critici la adresa unor organisme internaționale, acuzate că ar tolera sau chiar finanța indirect ideologii extremiste.
Poziționarea ei tranșantă a fost însă rapid contestată de alți actori politici.
Vlad Voiculescu: „Securitatea reală nu se construiește din ziduri sau liste negre”
Una dintre cele mai directe reacții a venit din partea eurodeputatului Vlad Voiculescu, care a respins viziunea Georgianei Teodorescu, considerând-o periculoasă și contraproductivă. În opinia sa, securitatea nu poate fi obținută prin ziduri simbolice, stigmatizare sau extinderea listelor negre, ci prin consolidarea statului de drept și a coeziunii sociale.
Voiculescu a avertizat că politicile care tratează comunități întregi drept potențiale amenințări riscă să alimenteze exact fenomenele pe care pretind că le combat. Excluderea, frica și retorica radicală pot duce, în viziunea sa, la o spirală a radicalizării, în care democrația devine victima colaterală a propriilor mecanisme de apărare.
„Siguranța reală nu se construiește din sloganuri și liste negre sau ziduri – juridice sau fizice, ci din stat de drept, protecția demnității umane și drepturi egale”
Vasile Dîncu: „Răul extrem nu are nevoie de monștri”
O reacție diferită ca ton, dar la fel de critică, a venit din partea europarlamentarului Vasile Dîncu, care a ales să răspundă discursului Georgianei Teodorescu printr-o reflecție de natură filosofică. Invocând celebra idee a Hannei Arendt despre „banalitatea răului”, Dîncu a subliniat că marile derapaje nu apar din existența unor inamici absoluți, ci din renunțarea la gândirea critică și la nuanță.
El a recunoscut legitimitatea preocupărilor legate de antisemitism și extremism, dar a avertizat că transformarea fricii în doctrină politică poate conduce la politici rigide, lipsite de discernământ. În opinia sa, un „Iron Dome juridic” riscă să înlocuiască analiza și justiția individuală cu etichetări colective, afectând tocmai valorile democratice pe care Europa pretinde că le apără.
„Experiența europeană arată că siguranța durabilă apare prin reguli clare, aplicate individual, controlate public și corectabile în timp”
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursă foto: Captură de ecran/Facebook
