Profesorul Dennis Deletant a susţinut, săptămâna aceasta, la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe politice a Universităţii Ovidius din Constanţa, conferința „Spre dominația sovietică asupra României după 23 august 1944. O retrospectivă după 80 de ani (martie 1945)”.
Ulterior conferinţei, am discutat cu istoricul britanic – care începând din 2022 este şi cetăţean român – despre cât de vulnerabilă este Europa în faţa Rusiei, despre actuala ofertă politică în contextul proximelor alegeri prezidenţiale din România, dar şi despre cât de mult depinde dreptul la fericire al fiecăruia dintre noi de regimul politic în care trăim. În opinia lui Deletant, pentru un viitor puternic ancorat în valori democratice, România are nevoie de un preşedinte care demonstrează solidaritate faţă de cetăţeni şi care înţelege nevoile acestora. Totodată, consideră că George Simion face apel la lozinci fără conţinut. În ciuda a tot ceea ce i se poate reproşa, total legitim, României în acest moment, istoricul britanic nu este pesimist cu privire la alegerile de duminică.
Ada CODĂU: Ce anume ar trebui să li se spună celor foarte tineri despre regimul comunist din România, astfel încât aceştia să poată înţelege din ce întuneric a ieşit această ţară, relativ recent?
Dennis DELETANT: Întâi de toate, trebuie explicat cum a venit comunismul la putere, fiindcă n-a fost o opțiune a poporului român. Comunismul a fost impus de Uniunea Sovietică şi a dus la o pervertire a vieții cotidiene din România. Prin asta vreau să spun că România a fost nevoită să fie mutată din matca ei culturală şi politică interbelică, democrată în mare măsură, într-o matcă totalitară. Şi impunerea acestui sistem comunist, totalitar i-a privat pe tinerii de atunci, ca și pe oamenii mai în vârstă, de altfel, de libertatea de a călători, libertatea de a citi literatura pe care o voiau ei, de a asculta la radio emisiunile pe care voiau să le asculte. S-au aflat într-o situație în care certitudinea vieții interbelice a fost întreruptă, fiind orientaţi spre o zonă complet necunoscută pentru ei, pentru care nu erau pregătiți.
Ada CODĂU: În ce măsură consideraţi că România este în pericolul de a revizita, de a repeta evenimente nefericite din trecutul de dată recentă?
Dennis DELETANT: Eu cred că trebuie să așteptăm rezultatele de duminică şi trebuie să luăm în considerare relația dintre președinte și guvern, care are un mare cuvânt de spus. Sigur, nu vreau să minimalizez puterea președintelui şi este, într-adevăr, o alegere crucială. Mă gândesc, însă, că indiferent de rezultatul alegerilor, România trebuie să se lupte cu această imagine nefericită pe care o are în momentul de față, din cauza unor carențe ale elitei politice din România. Deficitul bugetar se putea anticipa de acum trei sau patru ani. România nu a reușit să acceseze nici jumate din fondurile europene. Cineva îți face cadou nu știu câte miliarde de euro, iar tu nu cheltuieşti nici jumătate. Acum se vorbeşte despre deficitul bugetar, dar acum un an n-am văzut niciun politician român vorbind despre deficit, deşi puteai să vezi ce urmează. Se puteau lua niște măsuri mai severe, mai consistente în aceste probleme. Elitele politice nu au servit cetăţenii.
Dar ca să revin la întrebare, nu aş spune chiar asta, pentru că e foarte important să facem deosebirea între percepție și realitate. Abia după alegeri vom vedea care este într-adevăr realitatea. Noul președinte va trebui să soluționeze anumite probleme care sunt rezultatul unor neglijențe, al unor carențe din trecut. Domnul Nicușor Dan are un program care mi se pare rezonabil, presupune stabilitate, care este foarte importantă din punct de vedere politic, dar şi pentru piața financiară. Celălalt candidat, domnul Simion, are o orientare foarte ciudată, nedefinită, vine cu nişte fraze de genul „poporul român s-a trezit în conştiinţă”. Cum fac eu să traduc asta pentru un reporter de la New York Times, cum am fost eu?!? Nu știu să traduc, fiindcă trezirea asta în conștiință nu înseamnă nimic. Care este, de fapt, programul lui?!?
Ada CODĂU: De ce credeţi că are nevoie România pentru a avea un viitor solid ancorat în valori democratice?
Dennis DELETANT: Are nevoie de o persoană onestă cu cetăţenii, o persoană care are un program ce oferă stabilitate. Are nevoie de cineva care să explice oamenilor că trebuie făcute anumite sacrificii. Totodată, are nevoie de o persoană care trebuie să arate solidaritate faţă de cetăţeni, dar şi care să cunoască nevoile populaţiei, nu doar pe cele ale oamenilor din urban, ci şi pe cele ale celor care trăiesc în mediul rural. Este clar că există o discrepanță mare între zona rurală și cea urbană. Din câte am înţeles, domnul Simion nu oferă această stabilitate, el nu se adresează problemelor cruciale ale României. Și aici este o deosebire marcantă, după părerea mea, între ceea ce propune domnul Nicușor Dan și ceea ce propune domnul George Simion.
Ada CODĂU: Societatea românească s-a polarizat, în ultimele luni, poate mai accentuat decât în alte contexte din ultimii 35 de ani. Există un discurs al urii nedisimulat, exprimat cât se poate de explicit. Care credeţi că este antidotul?
Dennis DELETANT: Ura aceasta vine pe un fond de nemulțumire generală în Europa, nu numai în România. Sigur că agresivitatea unor oameni te șochează, dar este o agresivitate care exista și în anii ’30, dacă ne uităm la campaniile electorale. Mă gândesc la discursurile lui Constantin Argetoianu, dar dincolo de asta, să ne gândim la mișcarea legionară, care a folosit violența ca o politică şi care a trecut de la cuvinte dure la alte violenţe fizice. Această agresivitate şi această intoleranţă au început să se manifeste şi astăzi şi, de aceea, noul preşedinte trebuie să ia în calcul nemulţumirile generale şi să fie atent la ceea ce îi doare pe oamenii din România.
Ada CODĂU: Care credeţi că este cel mai mare pericol la adresa României, în acest moment?
Dennis DELETANT: Problema cea mai mare este lipsa de stabilitate, dar sigur că nu trebuie să uităm faptul că România este stat membru al Uniunii Europene, că Uniunea Europeană are interesul ca România să fie un partener de încredere. Există – în plus – atitudinea (n.r. – pozitivă) faţă de România în cadrul NATO şi aş spune că România stă bine în general, pentru că este recunoscut faptul că România reprezintă o putere foarte importantă pentru apărarea flancului estic al NATO. Dar, iarăşi, revin la problema stabilităţii politice, fiindcă nu poţi să ai, fără stabilitate, siguranţa graniţelor, siguranţă internă.
Mai există problema corupţiei în România. Dacă ne uităm la fenomentul corupţiei, vedem că aceasta influenţează stabilitatea statelor democrate, reprezentând o ameninţare foarte mare, care poate duce inclusiv la lovituri de stat. Referitor la corupţie, nu trebuie decât să ne uităm la America Latină, pentru că aici sunt câteva ţări, în momentul de faţă, foarte instabile. Dar nu vreau să fiu prea pesimist, pentru că, totuși, România este ancorată în NATO, în Uniunea Europeană şi ambele vor să ajute România, da, dar doar în cazul în care şi România se ajută pe ea însăși. Repet, din păcate, România s-a împuşcat singură în picior în unele privinţe, dar sper că alegerile de duminică vor avea un rezultat care să dea o oază de speranţă. În acest sens, trebuie spus că președintele poate şi trebuie să imprime un ton, un respect pentru țară, pentru că el este cel care reprezintă România în afară și dacă străinătatea are încredere în președinte, are încredere într-un program pozitiv, bine structurat, realizabil și nu în niște lozinci goale, care amintesc de o perioadă de totalitarism și de violență. Acum, însă, nu e totul pierdut. Sunt mulţi oameni binevoitori în România şi până la urmă eu cred că se vor găsi soluţii.
„Domnul Simion e plin de lozinci fără conținut”
Ada CODĂU: În cazul unei retrageri parţiale sau totale a SUA din Europa, credeţi că Europa e pregătită să se apere singură în faţa Rusiei?
Dennis DELETANT: Nu, nu este pregătită, dar va trebui să fie pregătită. Unele ţări europene membre NATO au trăit sub scutul american prea mult. Adică americanii au finanțat securitatea Europei, asta e clar. Când eram la Georgetown University, deseori, la conferințele susţinute de miniştrii de apărare americani, aceştia spuneau că Europa merge pe blat. E ca un pasager care nu își plătește biletul de tren. Trump este, de fapt, în asentimentul multor americani, care întreabă de ce apără NATO Europa, dacă Europa nu se apără însăși.
Ada CODĂU: Despre oferta politică de la alegerile prezidenţiale de anul trecut îmi spuneaţi, într-un interviu din luna octombrie, că vă decepţionează, pentru că „este o ofertă nulă, nişte oameni care nu oferă mai nimic convingător electoratului român”. Cum vedeţi actuala ofertă politică, cu doar câteva zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin?
Dennis DELETANT: Nu știm, acum, care va fi rezultatul alegerilor prezidențiale şi nici dacă guvernul va rămâne în componenţa sa actuală. O să fac o paranteză. Când se va construi o flotă ca lumea pentru România? România este stat suveran, maritim şi nu are flotă. Nu are şosele capabile să suporte blindate americane sau destule blindate americane. Iașiul – în afară de două bucăți de șosea betonată – n-are ce să ofere. Adică infrastructura lasă foarte mult de dorit din punct de vedere militar, în tot sud-estul Balcanilor. Există un singur pod peste Dunăre, nu?! La Ruse. Dacă vrei să combați o invazie sovietică, cum faci? Cu trenul, da. România n-a investit nimic din 2000 sau a investit câte ceva, dar nu destul. Gândiţi-vă la ce au făcut rușii între timp. În ’82 au betonat drumul de la Chișinău la Ungheni, până la graniţa cu România. În ’82! În România nu s-a făcut nimic. Sigur, Ceașescu nu voia să-i supere pe sovietici, dar începând din ’90, astea sunt realități care nu sunt discutate destul. Un politician performant ar trebui, totuși, să lumineze niște capete aici.
Referitor la actuala ofertă politică, românii au de ales între Europa şi neant. Da, este un moment crucial.
Domnul Nicușor Dan nu m-a decepţionat, pentru că a vorbit conștient despre problemele care există în România, deţine foarte multe date despre situații din anumite ramuri ale economiei românești şi despre problemele mai externe, mai mari.
Citește și: O linguriţă pentru libertate. Pentru un mâine care să-mi aparţină
În schimb, domnul Simion e plin de lozinci fără conținut, care nu sunt realiste și pe care, după părerea mea, nici nu știe să le exprime. Ceea ce reprezintă domnul Simion este politica Moscovei față de România, pentru că Putin de mult timp râvnește să facă ceea ce a făcut Stalin. Părerea mea personală este că (n.r. – Rusia) nu își dă seama că nu poate schimba situația din Republica Moldova.
Dar o pot destabiliza. Iar domnul Simion e de ajutor. E ceea ce se doreşte în Republica Moldova și, prin continuare, în România: o destabilizare. Nu vor reuşi. Nu vor invada România.
„A existat această neconformitate în rândul elitei intelectuale, care a îndrăznit să se opună regimului. De exemplu, Doina Cornea, Ana Blandiana, Herta Müller”
Ada CODĂU: Cât de mult credeţi că depinde fericirea fiecăruia dintre noi de regimul politic în care trăim?
Dennis DELETANT: Depinde foarte mult de votul pe care îl dă fiecare. Adică n-ai dreptul să te plângi, dacă nu votezi și dacă nu crezi în ceea ce votezi. Şi, apoi, (n.r. – dacă nu eşti mulţumit) trebuie să combaţi. De exemplu, deşi Ceauşescu a avut atâtea politici aberante, totuşi un spirit cultural de factură europeană a rezistat (n.r. – în România). Sigur că n-a fost o rezistență prea importantă, din păcate, în România, dar chiar şi aşa, a fost o rezistență. Mă refer la rezistenţa din munți, despre care a scris foarte puțină lume, nimeni înainte de ’89, totuşi. A existat această… n-aș spune chiar dizidență, dar neconformitate în rândul elitei intelectuale, care a îndrăznit să se opună regimului. De exemplu, Doina Cornea, Ana Blandiana, Herta Müller. Sigur că au fost și bărbați, dar puțini.
Putem fi fericiţi, dacă votăm înţelept. Contează faptul că ai încercat să schimbi ceva şi vei continua să lupţi împotriva unei situaţii, să aduci o îmbunătăţire, să fii alături de cei care vor să schimbe situaţia din interior.
Dennis Deletant este profesor emerit la School of Slavonic and East European Studies, University College of London și Woodrow Wilson Public Policy Fellow, Doctor Honoris Causa al Universității Ovidius din Constanța și, de asmenea, președinte onorific al Institutului pentru Studii la Marea Neagră din cadrul UOC. Cercetarea sa s-a concretizat în sute de articole, studii științifice și volume dedicate istoriei României. Printre acestea se numără: „Hitler’s Forgotten Ally: Ion Antonescu and His Regime, Romania 1940–1944”, 2006 (trad. rom. „Aliatul uitat al lui Hitler: Ion Antonescu și regimul său”, Humanitas, 2008) „Ceausescu and the Securitate: Coercion and Dissent in Romania, 1965–1989”, 1995 (trad. rom. „Ceaușescu și Securitatea”, Humanitas, 1998); „România sub regimul comunist”, 1997; „Communist Terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948–1965”, 1999 (trad. rom. „Teroarea comunistă în România: Gheorghe Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948–1965”, 2001), „British Clandestine Activities In Romania During The Second World War”, 2016 (trad. rom. „Activități britanice clandestine în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, Humanitas, 2019), „Romania 1916-1941: A Political History”, Routledge, 2022 (trad. română „România 1916-1941. O istorie politică”, Humanitas 2024).
Citește și: Povestea studentului basarabean bătut de George Simion în urmă cu 13 ani
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(foto: Ada Codău)
