Românii privesc adesea spre Republica Moldova cu simpatie, dar prea rar cu o atenție susținută. Recenta interdicție de acces în spațiul Schengen, impusă primarului Chișinăului, Ion Ceban, este unul dintre acele momente care merită toată atenția opiniei publice din România. Și nu vorbesc aici doar despre un gest administrativ sau un conflict politic punctual, ci despre o decizie cu adânci implicații (geo)politice, simbolice și electorale, mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare din Moldova, care vor avea loc pe 28 septembrie.
Sigur că pentru foarte mulți români, numele de Ion Ceban (sau Ivan Ceban) nu spune mare lucru. Un primar de capitală din țara vecină, unde sunt frații noștri cu vinuri bune și mâncare gustoasă, cu accent ușor rusesc, ceva între un tehnocrat școlit la Moscova și un influencer arțăgos, de provincie. Și totuși, în plin an electoral, acest politician de la Chișinău (al doilea oraș românesc după București) reușește o performanță remarcabilă – obține interdicția de a intra nu doar în România, ci și în tot spațiul Schengen. Dincolo de spectacolul declarațiilor sale despre „răfuieli politice” și conspirații internaționale, interdicția ridică o întrebare serioasă: cât de adâncă este infiltrarea hibridă a Rusiei în R. Moldova și cât de aproape este ea de România?
De la lozinca „Jos Alianța pentru Integrare Europeană” la selfie-uri cu steagul UE
Primarul Ceban este un personaj al contrastelor. Fost ideolog al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), apropiat al lui fostului președinte Igor Dodon, și participant activ la protestele anti-UE din 2014, omul acesta a avut o revelație bruscă în momentul în care și-a înființat propriul partid – Mișcarea Alternativă Națională (MAN). De atunci, l-am văzut pozând ca pro-european, deschizând uși la București, unde era primit cu mai multă căldură decât un ministru de externe dintr-un stat NATO. Să fie networking? Să fie lobby politic cu funde tricolore? Sau doar un simplu exercițiu de PR camuflat într-o mână întinsă cu fața spre Bruxelles și cealaltă, discretă, spre Moscova? Personal tind să cred că ar fi vorba de ultima variantă, pentru că tot acest travesti politic al primarului Ceban seamănă mai mult cu o adaptare strategică la context, menită să atragă voturile unui electorat urban nemulțumit, dar și să mascheze sprijinul discret, dar constant, pe care l-a primit de-a lungul timpului din partea serviciilor secrete ruse, inclusiv a agentului FSB Iurii Gudilin, potrivit documentului de sancțiuni al Departamentului de Stat din 2022.
Răspunsul pare să fi fost oferit recent de autoritățile române și europene, care, în mod tranșant și eficient, l-au scos brusc pe Ceban din circuitul spațiului Schengen pentru următorii cinci ani. Oficial, este considerat un risc la adresa securității naționale. Neoficial, pare că România s-a săturat să fie folosită ca decor pentru campania electorală a unui politician care, sub masca neutralității, joacă după cum îi cântă Kremlinul.
A face acest pas, la un asemenea nivel, implică o evaluare de risc concret și susținut. Mai mult, faptul că interdicția se extinde la nivelul întregului spațiu Schengen arată că nu este vorba doar despre o decizie unilaterala românească, ci despre o coordonare cu partenerii europeni.
Acest lucru ridică serioase semne de întrebare asupra autenticității pozițiilor pro-europene adoptate de Ceban în ultimii ani, mai ales în contextul în care partidul său, MAN, și-a construit imaginea exact pe ideea unei alternative la partidul de guvernare „Acțiune și Solidaritate” (PAS) – opțiunea pro-europenismului autentic și „rațional” de la Chișinău.
Un campionat de kickboxing sau o operațiune de testare a granițelor europene?
De câțiva ani, R. Moldova a devenit un teren de testare a noilor metode de ingerință ale Kremlinului: de la rețele complexe de dezinformare („Pravda” și „Matrioșka”) până la utilizarea competițiilor sportive ca paravan pentru infiltrări.
Iar Ceban a fost, recent, protagonistul unei farse geopolitice cu iz sportiv. Campionatul European de Kickboxing, organizat la Chișinău cu sprijinul Primăriei și al unei federații nerecunoscute și cu strânse conexiuni la Moscova, a fost denunțat de Ministerul Educației ca fiind ilegal. Evenimentul a fost folosit, potrivit serviciilor de informații de la Chișinău, ca paravan pentru a introduce în R. Moldova peste 200 de cetățeni din Rusia și Belarus, unii cu trecut militar, alții deghizați în adolescenți cu centura neagră.
Apoi, cu patosul unui lider olimpic revoltat, primarul pro-rus de la Chișinău reacționase: „copiii au fost numiți criminali!”. S
igur, dacă ne uităm la pozele cu băieți de 30 de ani și 90 de kilograme etichetați drept „minori”, începem să înțelegem de ce granița nu i-a primit cu covor roșu.
Aceste mișcări sunt ilustrative pentru modul în care se testează vigilența instituțiilor statului, dar și capacitatea Moldovei de a rezista unor operațiuni hibride rafinate.
Ce înseamnă toate acestea pentru alegerile din 28 septembrie?
Totul. În joc nu este doar majoritatea parlamentară, ci direcția geopolitică a Republicii Moldova. Cu o legislație sensibilă, o cultură instituțională încă vulnerabilă și un public expus propagandei ruse, scrutinul din toamnă va fi poate cel mai important test de rezistență democratică al republicii de la proclamarea independenței încoace.
Rusia nu mai mizează pe tancuri, ci pe tiktok-eri, trolli, pseudo-partide și competiții de arte marțiale cu geopolitică în chimonouri. Ceban, Șor, Furtună și alți actori ai acestei comedii sinistre nu sunt decât fațete ale aceluiași mecanism de infiltrare și destabilizare. Fiecare are rolul său: unii mobilizează minoritățile, alții atacă simbolurile europene, ceilalți, precum Ceban, mimează pro-europenismul pentru a rupe voturi din centrul dezamăgit.
Interdicția aplicată lui Ion Ceban nu e doar o sancțiune personală. Este un semnal ferm că politica duplicitară nu mai e tolerată în Europa. Este și un mesaj pentru politicienii români care, din oportunism sau ignoranță, au ales să își facă selfie-uri cu un primar care, între o vizită la București și o declarație despre integrarea europeană, era consiliat de oamenii FSB-ului. Din moment ce PSD, prin Marcel Ciolacu, nu mai influențează politica României față de Chișinău, serviciile românești au trasat o primă linie roșie: riscul Ceban e prea mare.
Iar fără umbrela politică de la București, Ceban rămâne doar cu umbra lungă a Kremlinului și câteva panouri electorale kitsch în Chișinău.
Din perspectiva alegerilor parlamentare din 28 septembrie, restricțiile impuse liderilor pro-ruși (nu doar Ceban, ci și Victoria Furtună, Alexei Lungu, Vadim Grozavu etc., aflați pe lista recentă de sancțiuni UE) pot avea un impact semnificativ. Pe de o parte, ele pot descuraja alianțele „de conveniență” între formațiunile moderate și cele radicale pro-Kremlin, mai ales că liderii acestora efectiv se urăsc reciproc până în măduva oaselor. Desigur că aceste interdicții vor fi exploatate propagandistic de actorii vizați, ca dovadă a unei „persecuții” orchestrate de (cum altfel?) „dictatura” PAS și Maiei Sandu, pentru a mobiliza segmentele anti-european și pro-rus. Dar vestea bună este că interdicția semnalizează sprijinul total al Bucureștiului pentru PAS și Maia Sandu. Și asta n-a fost întâmplător pentru că acum mizele sunt mult mai mari.
Un parlament eurosceptic la Chișinău, dominat de blocuri anti-Sandu, ar putea bloca reformele, suspenda colaborările internaționale și chiar revizui statutul de țară candidată la UE. Ar fi exact rezultatul dorit de Moscova, care și-a intensificat deja eforturile de influențare a scrutinului parlamentar din toamnă: de la campanii de dezinformare în spațiul online, la cumpărarea voturilor, transportul organizat al alegătorilor din Federația Rusă și coordonarea unor rețele paralele de mobilizare electorală.
România, ca vecin direct și partener strategic al Moldovei, nu putea să rămână pasivă. Interdicția impusă lui Ceban nu trebuie văzută ca un gest ostil, ci ca un act de igienă democratică. A fost și un test pentru București: de partea cui alegem să fim? A acelora care promovează interesele Kremlinului sub stindard european, sau a unei Moldove care vrea sincer să se rupă de trecutul său de feudă a rușilor?
Poate că interdicția aceasta este doar primul pas. Dar este un pas just, ferm și simbolic. În joc nu este doar o carieră politică, ci direcția unui stat și securitatea unei regiuni întregi.
Concluzie?
Nu știm dacă Ion Ceban va reuși să păstreze Primăria, dar știm sigur că și-a pierdut pașaportul moral de „european onorific”. În fața unei Rusii care investește milioane în destabilizarea regiunii, a sosit timpul ca România să-și calibreze mai serios radarul de loialitate geopolitică. Poate că Ion Ceban nu mai are voie să pășească în spațiul Schengen, dar dacă politicienii de la București vor continua să-i calce pragul cu zâmbetul pe buze, atunci problema nu va mai fi doar la Chișinău. Va fi una de orbire strategică la noi acasă – și de complicitate tăcută în fața unui pericol care nu mai bate la ușă, ci intră direct, cu legitimație de „alternativă moderată” putinistă.
