Pe 6 și 9 august se împlinesc 80 de ani de la singurele bombardamente atomice din istorie.
Aceste date ne aduc în memorie evenimentele ulterioare, sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial și evoluția Japoniei spre democrație
În septembrie 1945, generalul Douglas MacArthur a preluat conducerea Comandamentului Suprem al Puterilor Aliate (SCAP – Supreme Command Allied Powers) și a început reconstrucția Japoniei pe baze democratice.
Deși Marea Britanie, Uniunea Sovietică și Republica Chineză au avut un rol consultativ ca parte a unui „Consiliu Aliat ”, MacArthur a avut autoritatea finală de a lua toate deciziile.
Ocupația Japoniei poate fi împărțită în trei faze: efortul inițial de a pedepsi și reforma Japonia, eforturile de a revigora economia japoneză și încheierea unui tratat de pace și a unei alianțe formale.
Se curăță regimul….
Prima fază, aproximativ de la sfârșitul războiului în 1945 până în 1947, a cuprins cele mai fundamentale schimbări. SCAP a desființat armata japoneză și a interzis foștilor ofițeri să preia posturi de conducere în noul guvern. În domeniul economic, SCAP a introdus reforma funciară, menită să beneficieze fermierii arendași majoritari și să reducă puterea marilor latifundieri, dintre care mulți susținuseră expansionismul japonez în anii 1930. MacArthur a încercat, de asemenea, să desființeze marile conglomerate de afaceri japoneze, sau zaibatsu, ca parte a efortului de a transforma economia într-un sistem capitalist de piață liberă.
În 1947, consilierii aliați au dictat, în esență, o nouă constituție liderilor japonezi.
Printre cele mai profunde schimbări s-au numărat retrogradarea statutului împăratului la cel de figură de reprezentare, fără atribuții politice, crearea unui sistem parlamentar, promovarea unor drepturi sporite pentru femei și renunțarea la dreptul de a purta război, ceea ce implica eliminarea tuturor forțelor armate nedefensive.
De la inamic, la aliat
La sfârșitul anului 1947 și începutul anului 1948, apariția unei crize economice în Japonia, alături de îngrijorările legate de răspândirea comunismului, au determinat o reconsiderare a politicilor de ocupație. Această perioadă este uneori numită ” cursul invers ”.
În această etapă a ocupației, care a durat până în 1950, reabilitarea economică a Japoniei a ocupat un loc central.
SCAP era îngrijorat că o economie japoneză slabă ar încuraja creșterea influenței mișcării comuniste interne, iar cu o victorie comunistă în războiul civil din China din ce în ce mai probabilă, viitorul Asiei de Est părea a fi în joc. Izbucnirea Războiului din Coreea în 1950 a oferit SCAP exact oportunitatea de care avea nevoie.
Pacea formalizată
În a treia fază a ocupației, începând din 1950, SCAP a considerat că sistemul politic și economic al Japoniei este pe un curs stabilit și a început elaborarea unui tratat de pace formal pentru a pune capăt atât războiului, cât și ocupației.
Percepția SUA asupra amenințărilor internaționale se schimbase atât de profund în anii 1945-1950 încât ideea unei Japonii reînarmate și militante nu-i mai alarma pe oficialii americani.
În septembrie 1951, cincizeci și două de națiuni s-au întâlnit la San Francisco pentru a discuta tratatul și, în cele din urmă, patruzeci și nouă dintre ele l-au semnat.
Multe state, inclusiv Statele Unite și Regatul Unit, au renunțat la cererile de despăgubire.
Raționamentul se baza pe convingerea că despăgubirile dure impuse Germaniei după Primul Război Mondial au adus acolo nemulțumiri uriașe ce au permis ascensiunea naziștilor. Der aceea, o „pace generoasă” pentru Japonia era acum preferabilă, mai ales pe fundalul Războiului Rece.
O constituție croită pe tipicuri occidentale
După război, autoritățile japoneze au căutat pur și simplu să modifice Constituția Meiji din 1889.
Dar Aliații doreau o schimbare mult mai ambițioasă
Generalul MacArthur a stabilit trei principii clare pentru elaborarea noii constituții.
El dorea să-l facă pe împărat responsabil în fața poporului japonez, să elimine capacitatea Japoniei de a purta război și să creeze un sistem parlamentar similar sistemului britanic (abolind puterea moștenită a aristocrației japoneze).
A avut loc o dezbatere susținută privind articolul 9 din Constituție. SCAP a preluat o formulă din Pactul Kellogg-Briand din 1928 pentru a se asigura că Japonia „va abandona forța ca mijloc de soluționare a disputelor internaționale ”. Unii legislatori au dorit să îmbrățișeze această idee pentru a reflecta angajamentul Japoniei față de pace și menținerea unei ordini mondiale stabile.
Pe 3 noiembrie 1946, împăratul Hirohito a proclamat noua constituție, astfel încât poporul japonez să o considere legitimă.
Constituția postbelică a schimbat modul în care japonezii erau guvernați și a stimulat, de asemenea, schimbările sociale.
Printre cele mai mari schimbări se numără puterile împăratului, rolul armatei și utilizarea puterii militare, precum și drepturile femeilor.
Atribuțiile împăratului sunt pur ceremoniale
Cea mai cunoscută inovație a constituției din 1947 a fost Articolul 9.
Până la intrarea în vigoare a constituției, armata imperială japoneză fusese desființată, iar liderii săi fuseseră judecați pentru crime de război.
Conform noii Constituții, prim-ministrul este desemnat de Dietă (Parlamentul bicameral) dintre membrii forului legislativ.
Dacă cele două camere nu sunt de acord, Camera Reprezentanților, camera inferioară, este camera decizională.
Prin urmare, rezultatele alegerilor pentru camera inferioară sunt esențiale pentru formarea guvernului.
Femeile au obținut dreptul de vot în 1945. Articolul 24 din constituția Japoniei din 1947 le-a acordat apoi femeilor independența economică și dreptul de a face propriile alegeri.
Constituția a avut un efect profund asupra vieții femeilor, dar egalitatea de gen rămâne incompletă.
O armată nouă, o viziune nouă
O nouă armată a fost creată în 1954, numită Forțele de Autoapărare (SDF – Self Defense Forces), cu misiunea de a apăra Japonia.
Astăzi, SDF-ul japonez lucrează cu parteneri din întreaga lume.
Noua constituție a interzis membrilor armatei să ocupe cele mai înalte funcții guvernamentale (articolul 66). Armata japoneză a fost plasată sub autoritatea directă a oficialilor aleși democratic.
O nouă agenție, Agenția de Apărare, a fost creată în subordinea primului – ministru pentru a gestiona planificarea apărării.
Interpretarea Articolului 9, cel care limitează drastic utilizarea forței armate, a creat obstacole pentru liderii japonezi de după război.
Pacea „generoasă” și miracolul economic
Mai multe țări au cerut Japoniei să plătească reparații formale ca o condiție pentru restabilirea păcii și normalizarea relațiilor. Japonia a fost de acord să plătească astfel de reparații formale către Birmania, Filipine, Vietnamul de Sud și Indonezia.
În cazul altor țări, în loc de reparații formale, Japonia a normalizat relațiile acceptând să extindă ceea ce s-a numit ” cvasi-reparații ” sub formă de asistență economică.
Ulterior, Japonia a apelat la asistența oficială pentru dezvoltare (AOD).
Tot în această perioadă putem vorbi și despre miracolul economic japonez, similar celui german.
Acesta se referă la creșterea economică rapidă, transformând Japonia dintr-o națiune sfâșiată de război într-o superputere economică globală.
Această perioadă de creștere rapidă a durat de la mijlocul anilor 1950 până la începutul anilor 1970.
Mai mulți factori au contribuit la acest boom economic:
Ne referim aici la politicile guvernamentale (guvernul japonez a jucat un rol semnificativ în direcționarea investițiilor și promovarea industriilor cheie), ajutorul extern (mai ales din partea SUA, prin Planul Dodge), adaptarea tehnologică, sistemul Keiretsu (grupurile de afaceri dintre companii și instituțiile financiare), o rată ridicată de economisire, o forță de muncă calificată (investițiile în educație au dus la o forță de muncă înalt calificată) și prezența militară a SUA (prezența personalului militar și a civililor americani a contribuit la stabilizarea regiunii și a oferit o piață pentru bunurile japoneze).
În prezent, multe țări din Asia de Est au atins standarde de viață ridicate, similare sau chiar mai mari decât cel al Japoniei. Japonia nu mai este singura țară industrială avansată din Asia.
O altă caracteristică proeminentă a Japoniei contemporane este demografia sa.
Japonia este una dintre cele mai îmbătrânite societăți. În timp ce speranța de viață a Japoniei a fost mult timp una dintre cele mai ridicate din lume, rata fertilității a fost în continuă scădere până destul de recent.
Combinația dintre creșterea lentă și îmbătrânire pare să impună constrângeri majore asupra viitorului Japoniei.
Provocări geopolitice
La nivel internațional, provocările cu care se confruntă Japonia sunt enorme.
Sfârșitul Războiului Rece a eliminat amenințarea din partea Uniunii Sovietice, dar a determinat o serie de noi incertitudini.
Coreea de Nord și-a continuat programele de arme nucleare și rachete balistice.
China și-a dezvoltat armata foarte rapid; cheltuielile sale militare oficiale au fost mai mici decât cele ale Japoniei în 1989, dar acum sunt de peste trei ori mai mari decât cele ale Japoniei.
Recenta modificare a interpretării Constituției a fost făcută cu motivația de a facilita o cooperare mai eficientă între SDF și armata SUA în cazuri de urgență. În 2014, cabinetul Abe a reinterpretat constituția ca permițând „autoapărarea colectivă ”, descrisă ca utilizarea forței în numele altora dacă securitatea Japoniei era amenințată.
În anul următor, guvernul a prezentat Dietei o legislație care specifica modul în care această reinterpretare va fi implementată, ceea ce a atras atât proteste ale cetățenilor, cât și ale opoziției parlamentare.
În prezent, Japonia, la fel ca și Germania, își reconsideră locul pe arena internațională, înclusiv prin sporirea capacităților militare.
” Nimic nu este mai scump decât ceea ce primești pe gratis. ” – proverb japonez
” Nimeni nu se împiedică stând întins în pat. ” – proverb japonez
” Soarele nu știe cine are dreptate. Soarele nu știe cine a greșit. Soarele luminează fără scopul de a încălzi pe cineva anume. Cel ce s-a găsit pe sine însuși e asemenea unui soare.” – proverb japonez
” Odată ce ți-ai oferit timp să te gândești, îndrăznește să acționezi. Odată ce ai făcut asta, încetează să te mai gândești.” – proverb japonez
” Șoimul puternic își ascunde ghearele până la momentul potrivit. ” – proverb japonez
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
