Justiția, de la București la Ierusalim

Data:

De mai mult de o lună, o temă fierbinte a arenei internaționale este reprezentată de demonstrațiile de masă din Israel, printre cele mai mari din istoria statului evreu. Aceste demonstrații au loc împotriva preconizatei reforme judiciare inițiate de coaliția aflată la guvernare, condusă de primul–ministru Beniamin Netanyahu.

Acesta s–a mai confruntat cu demonstrații și în 2020–2021. Este cel mai longeviv premier israelian, numai că are din ce în ce mai mult tendințe autoritare, similare cu cel ale lui Donald Trump.

Principala problemă este aceea că atât premierul israelian, cât și soția sa se confruntă cu probleme în justiție. Există o mare probabilitate ca această reformă să fie demarată pentru ca el să își rezolve problemele în justiție. Procurorul general l–a avertizat pe premier că se află în fața unui conflict de interese.

Actualul guvern este cel mai de dreapta din istoria Israelului și a venit la putere după o perioadă de instabilitate politică. Problema este că din coaliția de guvernare fac parte și partide ultrareligioase și ultranaționaliste.

Panorama instituțională a statului evreu este inspirată foarte mult din modelul britanic. Cea mai importantă asemănare este absența unei constituții scrise clasice. Un alt aspect interesant este că mulți politicieni provin din forțele armate. Este oarecum o copie a cursus honorum din Imperiul Roman.

Citește și: Proteste în Israel împotriva guvernului Netanyahu: „Democrația în pericol”

Puțină lume se aștepta la asemenea reacții. Mai mult decât atât, au luat poziții impotriva intenției guvernului nu numai presedintele în funcție, ci și foști generali, directori ai MOSSAD, ofițeri în rezervă și chiar guvernatorul băncii centrale. Este un caz unic în istoria israeliană. Ideea principală a coaliției de guvernare este limitarea capacității justiției de a acționa împotriva legislativului și executivului. Mai ales Curtea Supremă este considerată ca fiind elitistă și stângistă.

Din punct de vedere structural, absența unei Constituții scrise clasice complică lucrurile. Există numai unele legi fundamentale. Fără a avea o constituție scrisă, este dificilă menținerea unei juste balanțe ântre craracterul național al statului și cel democrat–liberal.

Parlamentul (Knesset) este unicameral, iar președintele are atribuții mai mult ceremoniale. Echilibrul și separarea puterilor în stat sunt uneori greu de realizat în practică. Puterea legislativului (Knesset) poate fi restrânsă numai de către Curtea Supremă. Reducerea puterii instanței supreme poate duce la o creșterea prea mare a puterii si eventual comiterea unor abuzuri din partea executivului și a legislativului.

Intenționata reformă cuprinde mai multe propuneri controversate. În primul rând, primul–ministru poate fi înlăturat din funcție mumai de către Knesset și Guvern, dacă nu mai este capabil să își exercite atribuțiile. Curtea Supremă va putea să declare invaliditatea legilor numai dacă încalcă prevederile legilor fundamentale. Iar decizia instanței supreme va putea fi luată fie în unanimitate, fie cu 80% din voturile judecătorilor (sunt două variante). În prezent se cere majoritatea simplă.

Mai grav este că Knesset–ul va putea să invalideze cu majoritate simplă (61 de voturi din 120 de membri) orice decizie a instanței. Astfel, un organism politic anulează printr–un vot politic decizia unei instanțe de judecată. Este o gravă încălcare a principiului separației puterilor în stat.

Se intenționează și schimbarea modului de recrutare al judecătorilor supremi. În prezent, aceștia sunt desemnați de un comitet alcătuit din doi miniștri, doi deputați (câte unul de la putere și opoziție), doi membri ai Baroului israelian și trei membri ai instanței supreme.

Conform planului guvernului, acest comitet va fi alcătuit majoritar din membrii majotității parlamentare. Consilierii juridici din ministere nu vor mai fi funcționari de carieră, ci numiți de către miniștri la libera lor discreție.

În sfârșit, este abandonat principiul rezonabilității în ceea ce privește controlul actelor guvernului. Acest principiu al rezonabilității este necesar în absența unei constituții scrise clasice. Se referă mai ales la motivația legală a adoptării unui anumit act. Cu alte cuvinte, orice restricție a libertății individuale să fie adecvată pentru atingerea obiectivelor care trebuie atinse.

Dată fiind natura actulului guvern, cu reprezentanți ai extremei drepte naționaliste și religioase (similari fudamentaliștilor religioși care l -au susținut pe Donald Trump), există temerea că vor fi acordate drepturi sporite ultra–ortodocșilor și că vor fi încălcate libertatea de exprimare, drepturile arabilor, ale femeilor sau ale comunității LGBT.

Actualul premier, dorind să își protejeze așa–zisa reformă, susține că implicarea mai mare a politicului se conformează sistemului american. Dar acolo este altă situație. Judecătorii instanței supreme americane, la fel ca toți judecătorii federali, sunt numiți pe viață. Însă ei sunt numiți de președinte și votați de Senat, care poate avea altă culoare politică decât președintele.

Beniamin Netanyahu, care îl copiază pe Donald Trump în multe privințe, vrea să folosească și acum metode similare. Trei membri ai instanței supreme israeliene sunt aproape de pensie. Și Trump a forțat aproape de limita legii și a reușit să impună trei membri ai Curții Supreme. Numai că aceștia nu l–au susținut în eforturile sale de a contesta rezultatul alegerilor din 2020.

Pe de altă parte, instanța supremă israeliană este considerată ca având un caracter liberal sau de stânga (8 din 15 judecători). O situație similară este și in cazul militarilor, majoritatea activând în partide de stânga după trecerea în rezervă.

În Marea Britanie, care are o instanță supremă clasică abia din 2009, membrii acesteia sunt propuși ministrului Justiției (lordul-cancelar) de către un comitet independent de selecție. Ministrul poate respinge teoretic un candidat numai pentru motive foarte bine întemeiate.

Drept compensație, spre deosebire de Statele Unite, instanța supremă britanică nu poate cenzura legile votate de Parlament, ci numai actele cu caracter administrativ. Ca o soluție de compromis, unii juriști israelieni au propus reducerea câmpului de aplicare a principiului rezonabilității doar pentru actele administrative, nu și pentru deciziile guvernului.

Erodarea independenței justiției poate avea efecte și pe plan economic. Economia funcționează mai bine dacă și instituțiile funcționează bine. Investitorii sunt în general reticenți față de statele afectate de corupție și cu o justiție slabă (cum e și la noi). Profesioniștii foarte calificați din ramurile economice de vârf pleacă din statele unde justiția scârțâie (cum e și în România).

Putem asista și la acre de nepununere civică, cum ar fi refuzul de înrolare în armată. Aceasta ar fi foarte periculos pentru statul evreu, înconjurat de dușmani, unde funcționarea ireproșabilă a forțelor armate (IDF – Tzahal) este esențială.

Citește și: Jumătate de milion de israelieni au ieșit să protesteze contra regimului politic

Oricum, scutirea de la multe obligații a comunităților ultra–ortodoxe creează de mulți ani tensiuni în alte segmente ale populației. Mai este și aspectul extern.

Israelul este considerat ca fiind un stat democratic, printre cele mai democratice state de pe continentul asiatic. Alături de Japonia se apropie cel mai mult de modelul occidental clasic. Erodarea independenței justiției poate avea efecte negative referitor la relațiile cu SUA și UE.

Avem deja exemplele Ungariei și Poloniei (la o scară mai redusă). Un studiu din 2018 al unui institut israelian arată că instanța supremă de la Ierusalim este mult mai permisivă decât alte instanțe similare.

În perioada 1992–2017, a invalidat în medie 0.72 legi anual, în total 18. În aceeași perioadă, instanța supremă din SUA a invalidat două legi în fiecare an (50 în total), iar Curtea Constituțională germană 206 de reglementări la nivel federal.

Conform unui sondaj de opinie realizat în februarie, marea majoritate a populației nu susține aceste măsuri. 72% doresc o soluție de compromis, 66% consideră că instanța supremă trebuie să cenzureze legile, iar 63% consideră potrivită actuala procedură de selecție a judecătorilor supremi.

După cum se poate vedea, ceea ce se întîmplă acum în Israel seamănă foarte mult cu ceea ce s–a întâmplat în România la începutul lui 2017.

Atunci guvernul a dat înapoi. Dar acum avem o situație aproape similară, datorită unui presedinte turist, care nu înțelege nimic, și a unui ministru al Jusției care și–a atras critici din toate părțile. Manevrele similare cu cele de la noi nu trebuie să ne mire prea mult, doarece unii din consilierii lui Liviu Dragnea au fost israelieni.

Premierul israelian a obținut rezultate foarte bune la ultimul scutin legislativ folosind și motivul unității împotriva pericolelor externe. La fel, și la noi, avem demagogia unui provincial mărginit care spune că în fața războiului de la granițe trebuie să avem un USL 2 și un general ca prim–ministru. Suntem singurul stat al Uniunii Europene în această situație.

Politizarea și divizarea societății în Israel este similară cu cea din SUA. Nu ar trebui să ne mirăm, deoarece Netanyahu și Trump seamănă în multe privințe. Una dintre acestea este încercarea de a subjuga justiția în scopuri personale. Dar probabil că un compromis între diferitele tabere ar fi cea mai bună soluție.

Nu trebuie negat nici faptul că este necesară o anumită schimbare a legislației în domeniul funcționării puterii judecătorești. Dar aceste schimbări trebuie făcute în interesul întregii societăți, nu al al unei sau unor persoane. Ar fi bine și pentru Israel și pentru întreaga regiune.


Încheiem cu câteva proverbe evreiești:

  • „Tăcerea înseamnă înțelepciune, dar să taci tot timpul nu e înțelept.”
  • „Fie-ți teamă de berbecul dinaintea ta, de calul din urma ta, și de proștii din toate părțile.”
  • „Pe un tron și prostul e împărat.”
  • „Nevoia nu respectă legea.”
  • „Dacă nu vrei să faci ceva, este o scuză la fel de bună ca și cealaltă variantă.”
spot_imgspot_img
Ovidiu Maican
Ovidiu Maican
Lector universitar doctor, Departamentul de Drept, Academia de Studii Economice - Bucureşti

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Patronul Fermei Dacilor rămâne în arest la domiciliu. Decizia e definitivă

Patronul Fermei Dacilor rămâne în arest la domiciliu în...

Partidul Comasat Român face praf statul de drept

Partidul Comasat Român face praf statul de drept. Modificarea...

Primul primar USR dintr-un oraș care pleacă la PSD

Primul primar USR dintr-un oraș care pleacă la PSD...