În timp ce în România judecătorii pot fi excluși din magistratură sau mutați la alte secții sub tot felul de motive, cel real fiind, însă, că au “vorbit în plus”, în Statele Unite tocmai s-au clarificat regulile. Judecătorii pot vorbi liber despre cauze drepte și care le afectează meseria, despre independența justiției sau îmbunătățiri ale legislației și procedurii.
În România, în schimb, judecătorii pot fi excluși din magistratură și pentru postări pe TikTok, cum a fost cazul judecătorului Cristi Danileț, care a postat un filmuleț cum curăță o piscină și încă unul în care tundea gardul viu. Danileț mai fusese exclus de două ori din magistratură. A contestat și a câștigat de fiecare dată. A câștigat și la CEDO, unde România a fost acuzată că îi încalcă dreptul la liberă exprimare. În final, s-a pensionat. Avem și cazul judecătoarei Daniela Panioglu, care a fost exclusă de cinci ori din magistratură. A contestat și ea și a câștigat, dar nu a mai fost lăsată să judece pe penal, unde avea zeci de ani de experiență, fiind mutată pe comercial. S-a pensionat și ea.
Și, nu în cele din urmă, avem ultimul și cel mai mare scandal din justiție, în urma documentarului Recorder “Justiție capturată”. Magistrații care au avut curajul să vorbească au fost hăituiți de propriul sistem, făcuți “păduchi” de alți magistrați – prieteni ai sistemului.
Până și Ionela Tudor, celebra vicepreședintă a Curții de Apel București (CAB), care i-a șoptit președintei CAB “Mă sună Lia (Savonea – n.r.)”, în toiul conferinței de presă convocate de conducerea CAB pentru a demonta acuzațiile apărute în documentarul Recorder, a căzut în dizgrația Liei Savonea după acea gafă și s-a pensionat de urgență. Pe 6.000 de euro, ce-i drept.
Ce pot și ce nu pot vorbi judecătorii americani în public
Într-o postare pe Facebook, fostul judecător Cristi Danileț explică ce au decis americanii cu privire la ce pot și ce nu pot să vorbească judecătorii din Statele Unite în public.
“Ce au voie judecătorii să spună în public? SUA tocmai a clarificat regulile — și lecția e valabilă și pentru noi”, explică Danileț.
Redăm, în continuare, postarea intergală. După care, facem comparații cu ce se întâmplă într-o Românie democrată.
“În februarie 2026, Comitetul pentru Coduri de Conduită al instanțelor federale americane a emis Opinia consultativă nr. 118, un document care răspunde la o întrebare aparent simplă, dar extrem de delicată: când poate un judecător să vorbească public, și despre ce?
Ce POATE spune un judecător:
Un judecător nu este un funcționar mut. Opinia confirmă că judecătorii pot și chiar trebuie să vorbească despre:
– rolul și istoria instanțelor în societate;
– importanța independenței judiciare și a statului de drept;
– necesitatea finanțării și securității sistemului judiciar;
– îmbunătățiri ale legislației și ale procedurii;
– apărarea colegilor magistrați atacați pe nedrept, atunci când atacurile subminează independența justiției.
Documentul citează explicit Raportul de sfârșit de an 2024 al Președintelui Curții Supreme a SUA, care identifică patru amenințări legitime la adresa independenței judiciare: violența, intimidarea, dezinformarea și amenințările de a nu respecta hotărâri judecătorești pronunțate legal. Față de acestea, tăcerea nu e virtute — e complicitate.
Ce trebuie să EVITE un judecător:
Libertatea de exprimare a judecătorului vine cu responsabilitate. Sunt interzise sau recomandate cu prudență:
– comentariile despre cauze aflate pe rol
– susținerea publică a candidaților sau partidelor politice
– discursurile în fața unor organizații puternic asociate cu o tabără dintr-un conflict controversat
– retorica agresivă sau denigratoare — chiar dacă subiectul e legitim, tonul contează
De ce contează asta și în România?
Contextul american sună familiar. Și la noi, judecătorii și procurorii se confruntă periodic cu presiuni politice, campanii de discreditare și întrebarea: „Oare dacă vorbesc, îmi afectez imaginea de imparțialitate?”
Răspunsul documentului american e nuanțat, dar clar: tăcerea completă nu e nici posibilă, nici înțeleaptă. Un magistrat care apără statul de drept, independent de cauze concrete și fără partizanat politic, nu își compromite imparțialitatea — o consolidează.
Diferența dintre un judecător-cetățean responsabil și un judecător-activist partizan nu stă în faptul că vorbește sau tace, ci în ce spune, cum spune și în ce context”.
Ce pățesc judecătorii care vorbesc public despre problemele de sistem în România
Iată, acum, câteva dintre multele exemple de grave încălcări ale drepturilor magistraților de bună credință din România și despre care PressHub a scris continuu de-a lungul anilor.
1. Forumul Judecătorilor acuză atacuri și intimidări din partea conducerii sistemului judiciar
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România (FJR) reclamă faptul că, în ultimele zile (luna ianuarie anul acesta – n. red.), s-au intensificat atacurile la adresa organizației din partea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a unor publicații controversate.
În același timp, asociația arată că „un inspector judiciar din cadrul Inspecției Judiciare utilizează public denumirea „păduche” într-un comentariu la adresa unui judecător participant la întâlnirea publică desfășurată la 22 decembrie 2025 cu Președintele României, iar președintele unei curți de apel îi caracterizează drept „frustrați” pe unii dintre participanții la întâlnirea respectivă, în rafale publice lipsite de orice sens și substanță. Mesajele sunt preluate imediat pe diverse site-uri controversate, în scopuri constante de intimidare și defăimare”, se arată într-un comunicat al asociației.
Este vorba de judecătorul Bogdan Mateescu, fost membru al CSM, fost secretar al ministerului Justiției și actual inspector judiciar în cadrul Inspecției Judiciare. El a scris pe Facebook o postare intitulată „Păduchele în frunte” despre un judecător care a participat la discuția de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Citiți articolul integral pe link-ul de mai sus.
Judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova arată că doi dintre colegii magistrați au contestat în justiție deciziile conducerii Curții de Apel București. Este vorba de delegarea unui judecător fără vechime ca șef al Tribunalului București, dar și mutarea forțată a altuia la o altă secție, după ce a semnat pentru susținerea judecătorilor Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu.
Ambele procese au fost deschise la Tribunalul Argeș de judecătorii Alexandru Cobîscan și Felix Lucian Șalar. „Doi dintre colegii mei (din punct de vedere profesional, dar si de suferință, oameni care nu mai tolerează status quo actual) s-au adresat instanței de judecată.
Dl. judecător Cobîscan contestă hotărârea Colegiului de Conducere al CAB prin care a fost propus un judecător fără experiență și fără vechime pentru delegarea în funcția de președinte al Tribunalului București, deși trei judecători cu vechime și experiență la TB si-au exprimat acordul pentru delegare. Dl. judecător Șalar contestă mutarea sa forțată dintr-o secție în alta pe motiv (neoficial) de semnare scrisoare de susținere a judecătorilor Laurentiu Beșu si Raluca Moroșanu. Să vină justiția să repare injustitia din justiție”, arată Marinaș pe Facebook. Citiți articolul integral pe link-ul de mai sus.
Raportul Inspecției Judiciare (IJ) întocmit ca reacție la documentarul Recorder „Justiție capturată” este descris de fosta judecătoare și fosta membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Andrea Chiș drept un document fundamental viciat, care nu clarifică suspiciunile grave semnalate public, ci dimpotrivă, le maschează sub aparența unei verificări formale.
Analiza sa indică probleme de legalitate, lipsă de imparțialitate, omisiuni sistematice și o abordare ce depășește cadrul tehnic al unei inspecții, intrând într-o zonă de discurs justificativ și politizat.
Cea mai gravă acuzație vizează chiar statutul juridic al raportului. Documentul nu este semnat de niciun inspector judiciar, ci exclusiv de inspectorul-șef, Roxana Petcu, fără mențiunea de avizare. Potrivit legii, inspectorul-șef nu are competența de a redacta rapoarte de inspecție, ci doar de a verifica și valida documentele întocmite de inspectorii judiciari. Citiți articolul integral pe link-ul de mai sus.
„Actualul CSM este mai abuziv decât fostul CSM”, a constatat fostul judecător Cristi Danileț, referindu-se la faptul că Daniela Panioglu a fost exclusă de la Curtea de Apel București pentru a cincea oară într-un an.
Cristi Danileț a arătat că actualul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) îi anchetează și sancționează pe magistrați pentru soluțiile pe care le dau și că instituția este mai abuzivă decât pe vremea regimului Liviu Dragnea.
„Fostul CSM a anchetat și sancționat magistrații din 10 județe care au condus sau participat la protestele împotriva reformelor anti-justiție promovate de condamnatul Dragnea și instrumentul său ministerial, Tudorel Toader.
Pentru a nu părea o răzbunare politică, a pus «poliția justiției» numită Inspecția Judiciară să îi vâneze pe protestatari pentru conduită neconformă: le-au căutat și imputat postări pe FB, interviuri în presă, articole publicate în cărți”, a transmis Danileț, într-o postare pe contul său de Facebook. Citiți articolul integral pe link-ul de mai sus.
Secţia pentru judecători a CSM l-a exclus din magistratură pe judecătorul clujean Cristi Danileţ pentru postările de pe Tik Tok, potrivit ordinii de zi, potrivit G4Media.
Secţia pentru judecători a CSM a luat decizia de excludere a lui Danileţ din magistratură cu majoritate de voturi. Unii membri CSM au pledat fie pentru respingerea acţiunii disciplinare, fie pentru o sancţiune mai blândă: diminuarea salariului cu 25% pe o perioadă de un an.
Potrivit unor surse judiciare, şeful CSM Bogdan Mateescu şi judecătoarele Lia Savonea, Margareta Ţînţ, Mariana Ghena şi Simona Marcu au votat pentru excluderea lui Danileţ din magistratură. Judecătoarele Gabriela Baltag şi Evelina Oprina au votat pentru diminuarea salariului cu 25% timp de un an, iar judecătorii Andrea Chiş şi Mihai Bălan au fost pentru respingerea acţiunii disciplinare.
Propunerea de excludere din magistratură a venit de la Inspecția Judiciară. Citiți articolul integral pe link-ul de mai sus.
Raportul Direcției de Inspecție pentru Judecători privind problemele ridicate de documentarul Recorder „Justiție capturată”, analizat în ședința Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 5 februarie 2026, este aspru criticat de Bogdana Orășeanu, fostă judecătoare și fost inspector judiciar. Într-o analiză amplă, aceasta susține că documentul este deficitar atât sub aspect procedural, cât și sub aspectul legalității și al respectării principiilor fundamentale ale procesului echitabil.
Bogdana Orășeanu afirmă că demersul său este inspirat de analiza realizată anterior de Andrea Chiș, fost membru al CSM, și motivat de dorința de a sprijini magistrații care au semnalat disfuncționalități la nivelul conducerii Curții de Apel București, în contextul documentarului publicat de Recorder.
Potrivit fostei judecătoare, verificările dispuse de Inspecția Judiciară au fost limitate în mod nejustificat încă din faza inițială. Prin Ordinul nr. 172/16.12.2025, inspectorul-șef a decis efectuarea unor verificări doar asupra anumitor aspecte semnalate în materialul de presă, excluzând elemente care făcuseră obiectul unor lucrări anterioare sau al unui raport întocmit la 22 decembrie 2025. Citiți articolul integral pe link-ul de mai sus.
7. Magistrați cu dosare grele, forțați să se pensioneze după ce sunt trimiși să judece în civil
Teama sistemului judiciar că pierde resursă umană din cauza modificărilor condițiilor de pensionare este parțial justificată, în condițiile în care mai mulți magistrați incomozi, care nu sunt pe placul șefilor curților de apel din întreaga țară sunt trimiși să judece la alte secții decât cele în care s-au specializat ani de zile.
Pensionarea lor este o consecință a păguboasei politici de personal dusă de șefii de instanțe, o veritabilă epurare a magistraților care ies din șablon, selecție profesională pusă în practică de șefii Curților de Apel din țară, oamenii de bază ai sistemului.
Elocvent în acest caz este exemplul judecătoarei Daniela Panioglu (57 de ani), suspendată din funcție de majoritatea din secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), exclusă de trei ori din magistratură într-o singură ședintă din decembrie 2022. Alte două excluderi au fost decise de CSM, însă Panioglu a câștigat toate procesele la instanța supremă și s-a întors în magistratură, dar nu pe postul inițial.
Judecător cu experiență vastă în penal, cu 27 de ani vechime, Daniela Panioglu a fost de cinci ori exclusă din magistratură și a câștigat de fiecare dată la Înalta Curte de Casație și Justiție. După ce s-a reîntors la CAB, a fost repartizată de șefa instituției, Liana Arsene, la Secția a VIII-a de Contencios administrativ și fiscal. Acum, Panioglu a cerut să iasă la pensie, cerere care va fi analizată în următoarea ședință a CSM. Citiți articolul integral pe link-ul de mai sus.
Si exemplele ar putea continua pe pagini și pagini.
