Parlamentul European a aprobat marți un proiect de buget multianual „îndrăzneț”, care în linii mari cere o creștere cu 10% față de propunerea inițială a Comisiei Europene, scoaterea din calcul a imensei datorii de 800 de miliarde de euro care finanțează refacerea post-Covid și menținerea unor investiții substanțiale în domenii tradiționale, cum ar fi agricultura sau regiunile subdezvoltate.
„Nu putem face mai mult cu mai puțin, este o iluzie”, a declarat europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan, coraportor la proiectul de buget din partea PPE (Partidul Popular European). „Nu subestimați niciodată Parlamentul”, a avertizat și președinta acestuia, Roberta Metsola, într-o conferință de presă după vot, insistând că eurodeputații nu vor „aproba automat” bugetul propus de statele membre.
Partidele pro-europene din Parlament — conservatorii din PPE, Socialiștii, grupul centrist Renew și Verzii — au susținut solicitarea de majorare a bugetului UE pentru a face față unor provocări precum apărarea și competitivitatea.
Citește și: Parlamentul European cere un buget UE mai mare pentru 2028–2034 și separarea datoriei NextGenerationEU
Proiectul de buget adoptat de Parlamentul European include și o creștere semnificativă, de aproximativ 12% a finanțării pentru tările candidate la aderare, începând cu R. Moldova si Ucraina, prin mecanismul „Global Europe”.
„(…) cerem linii de finanțare (…) dedicate (…) pentru Republica Moldova și pentru fiecare dintre celelalte state candidate. Astfel, oferim acestor țări predictibilitate în ceea ce privește sprijinul pe care îl vor primi în pregătirea aderării”, a spus Siegfried Mureșan. precizat europarlamentarul.
Se deschide „marea târguială”
Numai că bugetul multianual este finanțat de țările membre, și până la urmă, ele sunt cele care au ultimul cuvânt. Iar Germania, Olanda și alte state așa-zise „frugale” (adepte ale reducerii cheltuielilor) au declarat deja că nu vor accepta un buget „excesiv”, comentează Politico.
Cu doar câteva zile înaintea votului din Parlament, cancelarul german Friedrich Merz — a cărui țară contribuie cu aproximativ un sfert la bugetul UE — a respins chiar și proiectul mai „reținut” al Comisiei Europene, înaintat în iulie 2025, considerându-l prea mare. „Într-un moment în care aproape toate statele membre depun eforturi riguroase de consolidare fiscală la nivel național, o creștere masivă a bugetului UE, așa cum propune Comisia, nu se potrivește cu realitatea”, a declarat Merz după summitul liderilor europeni din Cipru, de săptămâna trecută.
Parlamentul European are, formal, un rol limitat în stabilirea dimensiunii bugetului, prerogativă care aparține liderilor statelor membre.
Teoretic, eurodeputații pot respinge sau aproba acordul final al liderilor, cu majoritate consolidată — însă, în practică, nu au recurs niciodată la această opțiune extremă, respingere.
În căutarea de surse noi de finanțare
Deși solicitarea Parlamentului privind o majorare de aproximativ 10% a bugetului total are șanse reduse să fie adoptată integral, unele dintre cererile sale vor fi probabil preluate de guverne.
Poziția eurodeputaților este susținută, în linii mari, de state precum Polonia, Spania si Italia, care favorizează un buget mai mare și plăți consistente pentru beneficiarii tradiționali, precum fermierii și regiunile mai puțin dezvoltate.
România se află și ea în aceasta partidă, chiar dacă pentru moment la București, dezbaterile despre bugetul multianual al UE sunt departe de preocupările imediate ale guvernului, prins într-o serioasă criză politică. Cu toate acestea, înainte de votul din PE, eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan nu uita să reamintească faptul că România „primește trei euro pentru fiecare euro plătit” în bugetul Uniunii Europene.
Într-un semnal favorabil pentru Parlament, liderii naționali au mandatat Comisia Europeană să analizeze propunerile privind noile taxe — cunoscute la Bruxelles drept „resurse proprii” — în cadrul summitului din Cipru, potrivit unor oficiali familiarizați cu discuțiile.
Eurodeputații au susținut introducerea unor taxe europene pe jocuri de noroc online, companii tehnologice și firme din domeniul criptomonedelor, argumentând că acestea ar permite creșterea bugetului fără contribuții suplimentare din partea statelor membre.
Negocierile vor atinge un punct decisiv la summitul liderilor UE din decembrie 2026, termenul-limită neoficial pentru a se ajunge la un compromis.
(Sursa foto: European Union 2026 – Source : EP)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
