Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat că a început controale la nivel naţional pe întreg lanţul de distribuţie, de la importatori şi depozitari până la comercianţii finali de carburanţi, în contextul creşterii preţurilor. Inspectorii verifică suspiciuni de fraudă fiscală şi practici care pot afecta corectitudinea pieţei, iar dacă vor constata practici speculative vor sesiza instituţiile abilitate.
„Inspectorii ANAF verifică situaţiile în care există suspiciuni de fraudă fiscală asociată cu practici care pot afecta corectitudinea pieţei. În cazurile în care faptele constatate sunt de natură să afecteze concurenţa loială ori interesele consumatorului, prin practici speculative, vor fi sesizate instituţiile abilitate ale statului”, se arată într-un comunicat.
Citește și: Scumpirea carburanților amenință agricultura în Moldova
Ce fac țările din jur?
Austria limitează majorările de preț la pompă, iar Germania intenționează să preia modelul.
Astfel, benzinăriile din Austria vor putea crește prețurile de cel mult trei ori pe săptămână, față de o dată pe zi anterior.
Noua regulă din Austria a fost anunțată de ministrul Economiei, Wolfgang Hattmannsdorfer, ca măsură de combatere a scumpirilor provocate de conflict. Reducerile de preț rămân permise în orice moment. Potrivit acestuia, prețurile la benzină au crescut cu aproximativ 14% de la izbucnirea războiului, iar motorina cu circa 25%. „Scopul nostru este să limităm creșterile extreme și să transmitem semnale de stabilitate, astfel încât crizele internaționale să nu se reflecte direct la pompă”, a declarat ministrul conservator. El a anunțat și eliberarea rezervelor naționale de petrol, în linie cu alte state.
În Germania, guvernul a prezentat joi în Bundestag propunerea de a permite o singură majorare de preț pe zi, pe fondul creșterilor accentuate de prețuri, estimate la circa 17–18% pentru carburanți la începutul lunii martie, cu unele segmente de motorină înregistrând scumpiri de aproximativ 10%. Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a declarat la Berlin că modelul va fi implementat cât mai curând.
Raționamentul, în Austria ca și Germania, este de a introduce un pic de predictibilitate pe piață și de a-i proteja mai ales pe navetiști. De aceea, majorările de preț pot avea loc după ora 12 la prânz.
În Ungaria, autoritățile mențin plafoane administrative la pompă și restricții pentru a limita accesul la prețuri subvenționate, în special pentru vehiculele înmatriculate în țară. În Bulgaria, nu au fost introduse plafonări directe, autoritățile preferând monitorizarea pieței și posibile ajustări fiscale, în linie cu o abordare coordonată la nivelul UE.
Serbia menține un sistem strict de control al prețurilor la carburanți, introdus încă din 2022, prin care guvernul stabilește săptămânal prețuri maxime la pompă. În contextul creșterilor generate de războiul din Iran, autoritățile au consolidat acest mecanism pentru a limita impactul asupra consumatorilor.
Pe lângă plafonarea prețurilor, guvernul a adoptat măsuri suplimentare, precum interzicerea temporară a exporturilor de combustibili, reducerea accizelor și eliberarea de rezerve strategice de motorină.
…și prețurile la electricitate?
Prețurile energiei electrice din Europa de Est și Italia au crescut mai rapid decât în alte regiuni ale continentului în 2026, sugerând că economiile cele mai dependente de gaz sunt printre cele mai afectate de războiul SUA–Israel împotriva Iranului. Datele platformei Electricity Maps arată că prețurile medii angro din Ungaria, Italia și România au crescut cu cel puțin 12% față de nivelurile medii de anul trecut, în contrast cu scăderile înregistrate în Spania și Portugalia și cu evoluții mai moderate în alte state din Europa Centrală și de Vest, relatează Reuters.
Principalul factor al scumpirilor este dependența ridicată de gazul natural pentru producția de energie electrică. Prețul de referință al gazului în Europa a crescut cu aproximativ 65% într-o singură lună, după izbucnirea conflictului cu Iranul, care a perturbat rutele esențiale de transport din Orientul Mijlociu. Italia este cea mai dependentă economie de gaz din Europa, cu circa 38% din energie provenind din această sursă, în timp ce Ungaria și România se află și ele în top cinci, cu ponderi de aproximativ 32%, respectiv 30%.
În plus, aceste state au crescut producția de energie electrică pe bază de gaz în 2026 comparativ cu începutul lui 2025, potrivit datelor think tank-ului Ember. În schimb, țări precum Spania, Portugalia și Franța și-au redus semnificativ dependența de gaz în ultimii ani, ceea ce le-a permis să limiteze impactul scumpirilor.
În consecință, prețurile actuale ale energiei electrice în aceste țări sunt de mai puțin de jumătate față de cele din Italia.
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
