Verificarea trecutului lui Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), este întârziată și de accesul dificil la documente ale fostelor Trupele de Securitate, aflate în arhiva Jandarmeriei.
Răzvan Popa, cercetător CNSAS, atrage atenția asupra unei situații pe care o consideră absurdă: Ministerul Afacerilor Interne (MAI) invocă lipsa certificatelor ORNISS pentru accesul la documente ale fostei Securități, deși astfel de certificate nu au fost solicitate vreodată cercetătorilor pentru studierea arhivelor predate de SRI.
La aproape trei luni de la investigația Recorder referitoare la șeful SPP, rezultatul verificării acestuia la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) întârzie să apară.
Răzvan Popa, cercetător CNSAS, a readus în discuție subiectul printr-o postare pe Facebook, în care explică una dintre problemele care ar putea bloca accesul la informațiile necesare verificării lui Lucian Pahonțu.
Potrivit acestuia, cercetătorii din grupul „Investigatori în Arhivele Securității” au primit documente de la Jandarmerie, emise în perioada în care Trupele de Securitate făceau parte din structura Securității, însă nu au putut să le consulte, aparent din cauza lipsei unor avize ORNISS.
Documentele respective au fost încadrate, la momentul emiterii, în categoria informațiilor secrete. CNSAS a solicitat ulterior desecretizarea lor, procedură care, potrivit lui Popa, presupune o hotărâre de guvern, la inițiativa instituției care deține documentele, în acest caz Jandarmeria.
Cercetătorul atrage atenția că o asemenea procedură poate dura luni sau chiar ani, existând și riscul să nu fie finalizată niciodată.
MAI impune o condiție pe care SRI nu a cerut-o niciodată
Principala observație a lui Răzvan Popa vizează diferența de abordare dintre Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Serviciul Român de Informații (SRI) în ceea ce privește accesul CNSAS la documentele fostei Securități.
Potrivit cercetătorului, SRI a predat de-a lungul timpului arhive consistente ale fostei Securități, inclusiv documente încadrate la diferite niveluri de secretizare, de la secret de serviciu până la strict secret de importanță deosebită.
Cu toate acestea, predarea documentelor s-a făcut în baza legii CNSAS, fără ca SRI să condiționeze accesul de adoptarea unor hotărâri de guvern pentru declasificarea fiecărui document sau dosar.
În schimb, MAI ar proceda diferit. Documentele provenite din arhiva fostelor Trupele de Securitate, aflate în custodia Jandarmeriei, sunt supuse unei proceduri de declasificare care riscă să blocheze cercetarea lor. „MAI este mai cu moț. Nu poate (vrea a) face ce a putut face SRI”, remarcă Popa, care consideră că această abordare reprezintă o tergiversare a accesului la documente vechi de aproape patru decenii.
Cercetătorul pune sub semnul întrebării și necesitatea invocării certificatelor ORNISS pentru consultarea unor documente care aparțin arhivelor fostei poliții politice.
Mai exact, în opinia sa, este absurd ca o instituție însărcinată prin lege să studieze arhivele Securității să ajungă să nu poată consulta documente din cauza unor certificate ORNISS pe care cercetătorilor nu li s-a cerut niciodată să le dețină pentru accesul la arhivele predate de SRI.
Membri CNSAS cu certificate ORNISS care ar putea consulta documentele
Răzvan Popa mai semnalează un aspect important. În interiorul CNSAS există persoane care dețin certificate ORNISS și care ar fi putut consulta documentele transmise de Jandarmerie. Prin urmare, chiar dacă unii dintre cercetătorii care au primit documentele nu au putut să le studieze, instituția nu ar fi lipsită de posibilitatea de a verifica informațiile din acestea.
Popa sugerează că persoanele care dețin certificatele necesare ar putea clarifica dacă documentele respective conțin informații relevante pentru verificarea lui Lucian Pahonțu.
Astfel, întârzierea verificării șefului SPP ridică și o problemă de transparență instituțională. Cine a consultat documentele, ce informații conțin acestea și dacă ele au fost analizate în cadrul procedurii de verificare?
O procedură care poate îngropa verificarea
În interpretarea lui Popa, situația ridică suspiciuni privind modul în care este gestionat accesul la arhivele fostei Securități. Pe de o parte, CNSAS are obligația legală de a studia documentele și de a verifica persoanele care intră sub incidența legii. Pe de altă parte, documente aflate în custodia unei instituții din subordinea MAI ajung să fie inaccesibile cercetătorilor prin invocarea unor condiții care nu au fost impuse în cazul arhivelor predate de SRI.
