Creșterea salariului minim brut de la 4.050 la 4.325 de lei, care va intra în vigoare la 1 iulie 2026, va influența veniturile a peste 1,75 milioane de salariați, potrivit notei de fundamentare a Hotărârii Guvernului nr. 146/2026. Cifra este de peste două ori mai mare decât numărul angajaților remunerați efectiv cu salariul minim, așa cum reiese dintr-o analiză realizată de NewsCenter.ro.
Datele Ministerului Muncii arată că în România există 831.382 de persoane plătite cu salariul minim brut pe economie. În schimb, Guvernul estimează că de majorare vor beneficia în total 1.759.027 de salariați. Diferența de 927.645 de persoane provine în principal din sectorul bugetar.
Motivele paradoxului salariului minim care avantajează salariați cu venituri mai mari
Explicația este legată de actuala lege a salarizării, care stabilește pentru numeroase categorii de angajați ai statului grile, coeficienți și praguri salariale influențate direct sau indirect de nivelul salariului minim. Astfel, o creștere a acestuia produce efecte în lanț asupra salariilor din administrația publică, cultură, asistență socială și alte instituții finanțate de la buget.
Potrivit documentului guvernamental, costurile suplimentare pentru bugetul de stat generate de aceste ajustări salariale se apropie de un miliard de lei în perioada iulie-decembrie 2026.
În mediul privat, impactul este mai ușor de calculat. Angajatorii vor suporta o majorare de 275 de lei brut pe lună pentru fiecare dintre cei peste 831.000 de salariați aflați la nivelul minimului pe economie. Costul total estimat pentru ultimele șase luni ale anului depășește 1,37 miliarde de lei.
Majorare netă de 160 de lei pe lună
Pentru angajați însă, câștigul efectiv va fi mai redus. Conform notei de fundamentare, majorarea netă va fi de aproximativ 160 de lei pe lună, după plata taxelor și modificarea facilității fiscale aplicate salariului minim.
Guvernul susține că această dependență dintre salariul minim și veniturile din sectorul public va fi eliminată prin noua lege a salarizării unitare, care va introduce o valoare de referință salarială și coeficienți unici pentru întreg sistemul bugetar. Reforma este una dintre condițiile asumate de România prin PNRR și urmărește reducerea diferențelor salariale dintre instituțiile publice.
Mai multe detalii în analiza de pe NewsCenter.ro.
