Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis luni, de la Londra, un mesaj fără echivoc: statele membre ale Alianței trebuie să crească urgent cheltuielile pentru apărare și să accelereze producția de armament. Avertismentul său vine în contextul unei evaluări pesimiste privind planurile Moscovei: „Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în următorii cinci ani”, a mai spus Rutte, citat de Politico.
„Să nu ne facem iluzii. Suntem toți, astăzi, pe flancul estic”, a declarat Rutte într-un discurs rostit la prestigiosul think tank Chatham House, cu referire directă la raza rachetelor rusești care pot atinge orice colț al continentului european.
Pentru România, acest mesaj este o realitate imediată: situată la granița de est a NATO, găzduiește trupe, infrastructură și comenzi militare aliate. În plus, în plină criză a deficitului bugetar, trebuie să găsească resurse suplimentare pentru creșterea cheltuielilor de apărare.
Europa, în fața unui nou test de solidaritate militară
„Avem nevoie de un salt cuantic în apărarea noastră colectivă”, a insistat Rutte. „Trebuie să avem mai multe forțe și capabilități pentru a implementa integral planurile de apărare ale NATO. Pericolul nu va dispărea nici după ce războiul din Ucraina se va încheia.”
Declarațiile sale vin în preambulul summitului NATO de la Haga, programat pentru sfârșitul lunii iunie, unde aliații vor discuta consolidarea apărării europene. Este anunțată și prezența președintelui american Donald Trump. Cunoscut pentru atitudinea sa imprevizibilă și eurosceptică, Trump ar putea relansa vechile presiuni asupra Europei pentru a-și asuma o parte mai mare din povara apărării comune.
Se retrag americanii?
În discursul său, Mark Rutte a încercat să tempereze temerile privind o eventuală retragere a Statelor Unite din Europa: „Va exista o retragere bruscă a trupelor americane? Nu.” Totuși, el a recunoscut că este „logic” și inevitabil ca Washingtonul să fie mai preocupat în acest moment de regiunea Asia-Pacific. Cu alte cuvinte, Europa trebuie să învețe să se apere mai mult singură.
Obiectiv major: 5% din PIB pentru apărare
O miză majoră a summitului NATO va fi creșterea țintei bugetare pentru apărare. Se discută, la inițiativa SUA și cu susținerea lui Trump, stabilirea unui nou prag: 5% din PIB, față de actualul obiectiv de 2%. Din acest total, 3,5% ar urma să fie cheltuieli militare directe, iar restul pentru componente indirecte, dar esențiale (cercetare, infrastructură, logistică etc.).
Pentru România, care abia a reușit să atingă și mențină nivelul de 2%, o astfel de țintă va reprezenta o provocare bugetară uriașă — dar poate inevitabilă în noul context geopolitic.
Ucraina, sub cel mai amplu atac cu drone de la începutul războiului
Rusia a lansat luni aproape 500 de drone și rachete asupra Ucrainei, în ceea ce autoritățile de la Kiev descriu drept cel mai mare atac aerian cu drone de la declanșarea invaziei lamscară largă a țării, în urmă cu peste trei ani.
Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să doboare majoritatea dispozitivelor lansate, au anunțat oficialii militari. Deși amploarea atacului a fost fără precedent, nu au fost raportate distrugeri majore, iar o singură persoană și-a pierdut viața.
Potrivit analiștilor, Rusia a intensificat considerabil ritmul acestor atacuri, pe fondul stagnării negocierilor de pace.
Schimb de prizonieri în desfășurare
Atât Rusia, cât și Ucraina au confirmat luni că este în desfășurare un nou schimb de prizonieri. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că este vorba despre „răniți, răniți grav și prizonieri sub 25 de ani”, iar operațiunea va continua și în zilele următoare.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: nato.int)
