Mai mulți magistrați au participat la întâlnirea cu președintele Nicușor Dan. Întâlnirea asumată a reunit reprezentanți ai asociațiilor magistraților, foști judecători sau procurori care au expimat, direct, problemele grave ale sistemului.
O fostă procurorare DNA, Laura Deriuș, care a lucrat în dosarul Vanghelie, a arătat că orice act procedural este aprobat pe procurorul șef. Un episod relatat a vizat blocarea punerii în executare a unor mandate de percheziție emise de judecătorul de drepturi și libertăți. Deși instanța constatase existența faptelor, a probelor și gradul ridicat de specializare al suspecților, procuroarea susține că șeful secției a refuzat, în mod nejustificat, punerea în aplicare a mandatelor. „Timp de zece zile, am fost ignorată de facto. Mi se spunea că nu a avut timp să le citească, deși legea nu condiționează executarea mandatelor de o evaluare a șefului de secție”, a afirmat ea.
Înainte de legile din 2022 nu era așa, procurorul șef putea doar infirma o soluție. „Am cerut un mandat de percheziție, judecătorul a emis mandatele de percheziție, a stabilit că suspecții dau dovadă de o specializare. Ea a mai arătat că șeful secției nu avea niciun motiv să refuze punerea în executare a mandatelor, lucru care s-a întâmplat. „Am insistat, deși am fost întrebată ce vreau să-i fac acelui suspect”, a mai arătat procuroarea care acum este la Parchetul Judecătoriei Sector 1”.
Mutare disciplinară
Deriuș a mai explicat că în 2023 a cerut să se mute de pe judiciar pe urmărire penală. „Conducerea direcției în mod repetat a venit către mine cu semnalul să ies din acea cauză”, a mai declarat procuroarea.
Liviu Cârneci, un magistrat din Covasna, a afirmat în cadrul întâlnirii cu președinteel Dan că „în ultimii ani s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiție” al cărui vârf se află la nivelul ÎCCJ și al CSM. Absolut toate procedurile care influențează cariera magistratului sunt total lipsite de transparență”.
Un judecător de la Tribunalul Brașov, Andrei Soare, a cerut revenirea atribuțiilor colegiului de conducere al instanței și diminuarea puterilor președintelui instanțelor. Astfel, el a propus ca statutul avertizorului de integritate să fie extins și asupra magistraților, precum și schimbarea procedurii de revocare a membrilor CSM.
Judecătorul Soare a mai propus, fiind mandatat de colegii de la Tribunalul Brașov, protecție împotriva arbitrariului, doar un mandat pentru inspectorii judiciari și eliminarea probei orale de la concursuri. El a mai precizat că judecătorii sunt întrebați dacă au participat la proteste sau au semnat liste și sunt intimidați.
Alt judecător a propus ca de la examenul de la magistratură să fie eliminat interviul și promovat un examen scris de gândire critică.
Fărăr examene, magistrații devin autosuficienți
Magistrații au venit cu propuneri concrete, fiecare și-a exprimat punctul de vedere. „Sunt judecători care au 1500 de dosare pe an și judecători cu 150 dosare pe an. Dacă uităm să dăm un examen devenim autosuficienți. Bunii profesioniști devin doar prin muncă continuă. Propun repartizarea aleatorie a cauzelor la Inspecția Judiciară și la DNA. Exact ca la judecători.”, a mai precizat judecătorul care a venit cu soluția ca „un dosar greu să fie alocat unui singur complet și să dea termene zilnice, astfel nu se mai ajunge la prescripție”. În plus, ar trebui să se introducă o cauțiune, astfel încât inculpații să nu mai tragă de timp și să-și recupereze banii dacă sunt achitați.
Dragoș Călin, președintele asociației Forumul Juxdecătorilro din România, a arătat că Parlamentul ar trebui să schimbe legile justiției, să revină la vechea lege, când anchetarea magistraților era de competența DNA.
Alin Bodnar, judecător la Tribunalul București, a arătat că s-a înscris pentru promovarea la Curtea de Apel București. „Comisia de concurs simte nevoia să umileasă candidații. Judecători cu 4 la capacitate au fost promovați la CAB. Alții, merituoși, nu trec de acest filtru”, a arătat Bodnar.
Legat de acest aspect, un alt judecător a remarcat faptul că formatorii de Institutul Național al Magistraturii (INM) sunt aduși de la Curtea de Apel București.
Procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat că din 14 posturi de procurori desemnați să ancheteze magistrați la nivel central, sunt ocupate doar trei și că selecția este discreționară, iar delegările și detașările nu sunt obiective.
Nicio schimbare în bine în 12 ani
Alexandru Oancea, un fost procuror care și-a dat demisia recent a arătat că motivul pentru care a ajuns în această profesie a fost spiritul civic. „Pe parcursul celor 12 ani cât am fost magistrat nu s-a schimbat nimic în bine, din contră. Tot ceea ce s-a întâmplat a fost un efort din partea unor grupuri de interese ca să se ajungă la starea de azi a sistemului. Nu cred că se mai poate schimba ceva într-un timp relativ scurt. Nu este normal, firesc, punctul în care se află. ÎCCJ și CAB sunt instituții cheie, controlate. De unde poate veni schimbarea? Oamenii care au ajuns acolo au fost ajutați prin diferite mecanisme. Justiția nu se mai poate reforma singură. CSM, ICCJ și Curțile de Apel dețin controlul. Secția pentru judecători din CSM, cinci dintre cei aleși acolo provin de la Curțile de Apel din țară și de la ÎCCJ”, a mai arătat fostul procuror.
„Nu mă aștept ca persoanele vizate să-și dea demisia. Nu văd o soluție în acest moment. Ar trebui să se ancheteze singuri. Întrebarea este unde s-ar putea interveni. Doar legislativ. Vedem dacă clasa politică își dorește asta. Eu cred că nu. Se poate în mod concret alcătui o majoritate parlamentară care să vrea să schimbe lucrurile?”, a mai precizat fostul magistrat.
Găștile din sistem
Procurorul militar Bogdan Pîrlog a reliefat existența unor „găști din sistem și din afara lui care și-au dat mâna și au adus sistemul în stare de moarte clinică. „Noile legi ale justiției, ce au adus nou? O majoritate a secției pentru judecători din CSM, cinci oameni, controlează sistemul. Acești cinci îl numesc pe al 6-lea, președintele ÎCCJ. Apoi numesc comisiile care numesc președinții Curților de Apel. Fără urmă de meritocrație. Președintii CA controleaza promovarea efectivă la nivelul CA, unde se judecă majoritatea proceselor. Următorul CSM va fi tot al lor, un sistem feudal, scris de persoane din interiorul sistemului”, a arătat Pîrlog.
El a mai vorbit despre mult criticata repartizarea aleatorie a dosarelor, despre modificările din ECRIS despre judecători delegați sau detașați care nu aveau nici măcar cerere de detașare. „Vedem o intoarcere la niste vremuri pe care le credeam apuse odată cu intrarea în UE. Colegii sunt vânați și exclusi de la promovări, de 5 ani nu au mai primit niciun membru în asociație, deoarece procurorii sunt obligați să-și treacă în declarațiile d einterese apartenența la o asociație profesională. (…) Secția de investigare a magistraților asigură impunitatea acestora. Nici măcar nu se mai ascund. Aproape o fac ca într-o reclamă. Uitați ce putem face”, a punctat Pîrlog.
Mutări de judecători fără acceptul lor
Lucia Zaharia, altă judecătoare de la CA București, a arătat că cele mai mari spaime ale unui judecator sunt mutările de la o secție la alta sau într-un complet fără consimțământ si inspectia judiciară. „La ÎCCJ ai nevoie de consimtamantul judecătorului pentru a-l muta pe o altă secție. De ce la noi nu se impune acest consimțământ?”, s-a întrebat Zaharia. Ea a mai arătat că cei din conducerile asociațiilor magistraților sunt atent supravegheați, iar sesizările la IJ vin din partea unor proxi: inculpați, avocați, jurnaliști etc. E o problema cu IJ și e neapărat necesară reformarea acesteia. Inspectorii judiciari ar trebui responsabilizați față de modul în care acționează”, a mai arătat Zaharia.
Judecătorul Dragoș Călin a insistat ca în viitoarele legi ale justiției niciuna dintre autorități să nu aibă putere absolută și a militat pentru o împrăștiere a atribuțiilor instituțiilor judiciare pentru a nu abuza de puterile pe care le dețin.
Ordinul lui Florența care controlează tot
Mai departe, un fost procuror de ședință, Cristian Anghel, fost procuror la Parchet Tribunalul București și DNA a arătat problemele iscate de un ordin al procurorului general Alex Florența, ordin care a știrbit din independența procurorilor. „Nu s-a dorit adoptarea unui ordin mai puâin tranșant, am atacat în instanță respectivul ordin. Ni s-a spus că vom pierde la CAB, lucru care s-a întâmplat. Pe portal era trecut un judecător, ne-am trezit cu altul, de la secția civilă, dosarul fiind de contencios. 23 de procurori au atacat ordinul. Am pierdut și la ÎCCJ. Cea care ne-a judecat la CAB e acum la ÎCCJ, a arătat Anghel.
„Ordinul e în vigoare și aplicat de către procurori. Procurorul de ședință poate adopta o altă soluție în timpul procesului, sau poate cere schimbarea încadrării juridice. Așa era de pe vremea Anei Pauker. Potrivit noului ordin nu mai pot solicita schimbarea încadrării juridice decât dacă fac un referat în scris pe care-l prezint șefului ierarhic, care poate fi de acord sau nu cu mine. Asta ne dorim noi? Ce părere are secția pentru procurori a CSM fata de acest ordin? Ne dorim un procuror obedient? Cu referire la DNA acum un an am fost chemat de Voineag, mi-a propus să conduc secția Judiciară, apoi nu a mai dat niciun semn. La DNA e un fenomen. E verificabil. Cunosc cel putin trei cazuri de procurori care lucrau dosare, care dintr-o dată, dupa 30 de ani, au fost mutați pe sectia judiciară. Daca ești incomod ești trimis la secția judiciară”, a mai arătat fostul procuror de ședință.
Cu referire la sistemul național de interceptări telefonice, el a arătat că cele care au legătură cu dosare penale este obligatoriu ca ele să fie coordonate de Ministerul Public, cele de siguranță națională să rămână la SRI. Cu referire la acest ordin, Laura Deriuș a arătat că la început nu și-a dat seama cât de nociv este acest document. „Ulterior, colegii care au semnat nu au mai promovat”, a arătat ea.
Ședința s-a încheiat cu promisiunea șefului statului că ea trebuie să continue și că multe din lucrurile sesizate necesită verificări care o să ia timp.
Citește și: Concluziile întâlnirii dintre Nicușor Dan și magistrați
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
