- ANAF pierde anual 34 de miliarde de lei doar din TVA necolectat, deși suma acoperă nevoile urgente ale statului.
- Instituția, controlată politic, este afectată de lipsa digitalizării, management ineficient și demotivarea angajaților.
- Rapoartele Curții de Conturi și legislația recentă privind evaziunea confirmă disfuncționalitatea unui aparat fiscal care reacționează lent și ineficient.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în decembrie 2024, gap-ul de TVA din România era de 30,6% în anul 2022, în scădere de la 34,8% în 2021, dar în continuare departe de media europeană de aproximativ 10%.
Citește și: Datele zborurilor din România, procesate de o companie din Slovacia cu conexiuni rusești
Asta pentru că, din informațiile Ministerului de Finanțe, taxa pe valoare adăugată (TVA) a adus venituri de 120 miliarde de lei în 2024.
Cu alte cuvinte, aproape o treime din TVA-ul care ar trebui colectat nu ajunge niciodată la buget. În cifre, asta înseamnă 34 de miliarde de lei, lăsând portița de 10% care este înregistrată în medie în UE.
Suma este chiar mai mare decât veniturile de care are nevoie România în următoarele șase luni și care va fi acoperită prin creșteri de taxe pentru firme și persoane fizice. Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene amintea de o nevoie de 25 de miliarde de lei.
Astfel, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este instituția care poartă vina, alături de guvernările post-pandemie, pentru faptul că, de la 1 iulie, salariații și antreprenorii vor plăti TVA și impozit pe venit mai mari, așa cum reiese din ultimele negocieri pentru formarea viitorului guvern.
Un deceniu de eșecuri pentru ANAF
Frustrarea mediului de afaceri și nu numai față de această instituție este și mai mare, cu cât Fiscul a avut peste un deceniu să-și îmbunătățească performanțele.
„Îmbunătățirea colectării și conformării voluntare — prin aplicare inteligentă, digitalizare și combaterea evaziunii fiscale sistemice, precum și prin creșterea nivelului de transparență și predictibilitate a politicilor fiscale și a folosirii banilor publici — este o parte esențială a soluției”, precizează 11 organizații patronale într-un comunicat prezentat sâmbătă, 7 iunie.
Însă, la fel ca multe alte instituții de control, ANAF-ul a fost transformat într-o instituție subordonată intereselor politicienilor, așa cum a acuzat mereu și Gabriel Biriș, avocat și expert în domeniul fiscal.
Fiscul de la cap se împute
Problemele ANAF încep chiar de sus. De la reorganizarea instituției în 2013, președinții ANAF au fost numiți pe criterii mai degrabă politice decât profesionale.
Actualul președinte, Nicoleta Cârciumaru, este percepută ca o apropiată a Partidului Social Democrat și nu s-a remarcat prin politici de reformare sau modernizare instituțională, așa cum reiese din raportul Curții de Conturi publicat în acestă lună și care viza activitatea Fiscului.
Președinții ANAF:
- Mirela Călugăreanu, 18 iulie 2017 – 28 martie 2018
Este o apropiată a PSD care a susținut-o în funcție. Deși este considerată unul dintre cei mai buni teoreticieni fiscali în România, în fruntea ANAF nu a fost interesată de performanță.
- Mihaela Triculescu, 28 martie 2018 – 3 iunie 2019
A fost numită în fruntea Fiscului pentru că era prietenă cu Darius Vâlcov, așa cum reiese din relatările presei de la momentul respectiv. Darius Vâlcov era „consilierul” fiscal al lui Liviu Dragnea.
- Mirela Călugăreanu
Se întoarce pentru un nou mandat între iunie 2019 – 6 mai 2022.
- Lucian Heiuș, 6 mai 2022 – 29 mai 2023
Este membru și fost deputat (2016–2022) al PNL.
- Nicoleta Cârciumaru, 30 mai – prezent
A fost susținută pentru această funcție de fostul ministru de Finanțe și de Fonduri Europene, Adrian Câciu.
Antifrauda și DGAMC se blochează reciproc
Structurile centrale ale ANAF ar trebui să fie motoarele de performanță ale administrației fiscale.
În realitate, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) și Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) nu funcționează nici separat, nici împreună.
Citește și: Investițiile pentru ca deținuții să nu se mai simtă torturați în penitenciare
În loc să colaboreze eficient, cele două se încurcă reciproc, cu suprapuneri de atribuții și lipsă de coordonare.
Antifrauda pare să își aleagă țintele aleatoriu, fără analize serioase de risc, conform Curții de Conturi.
În timp ce DGAMC, responsabilă de contribuabilii care aduc cei mai mulți bani la buget, suferă din lipsa de personal calificat și de instrumente moderne de analiză fiscală, așa cum ne-a explicat un director din cadrul Fiscului.
ANAF-ul teritorial: feude politice
Structura teritorială a ANAF este împărțită în opt direcții regionale, fiecare condusă de un președinte regional. Aceste structuri regionale sunt în: București, Cluj-Napoca, Craiova, Galați, Iași, Ploiești, Timișoara și Brașov.
Deși aceste posturi ar trebui ocupate de profesioniști interesați de carieră, pe bază de performanțe, în realitate sunt atribuite pe baza unor susțineri politice locale.
Spre exemplu, Doru-Viorel Alupoaei a fost numit în iunie 2022 și a fost susținut de PNL Iași.
În plus, numirea lui Doru-Viorel Alupoaei a fost făcută inițial pe 30 de zile, după care mandatul i-a fost prelungit cu șase luni.
Mandatele limitate la maximum șase luni pentru șefii de regionale și pentru directorii județeni din subordinea acestora sunt un alt motiv de ineficiență a ANAF.
Potrivit auditului Curții de Conturi, „numeroase administrații județene raportează date eronate. În multe cazuri, conducerea regională nu aduce nicio valoare adăugată activității fiscale.”
Amnistia fiscală la evaziune
Lipsa de interes a politicienilor și a conducerii ANAF pentru bugetul public și atenția acordată celor care nu își plătesc taxele sunt probate din legislația tot mai permisivă.
În mai 2024 a intrat în vigoare, prin Legea nr. 126/2024, o schemă de „regularizare” pentru evaziunea fiscală: dacă prejudiciul bugetar este de până la 1 000 000 de euro (echivalent în lei), plata acestuia, majorat cu 15 %, plus dobânzi și penalități, în termen de 30 de zile de la finalizarea controlului fiscal, exclude sesizarea penală.
Citește și: România avea o datorie de plată de 132 miliarde de lei la finalul anului 2024
În faza urmăririi penale, dacă se achită prejudiciul plus 25 %, fapta devine nepedepsită. Reduceri suplimentare se aplică până la pronunțarea definitivă, cu majorări de până la 100 % în etapa de apel.
Această măsură echivalează cu o amnistie mascată: evazioniștii scapă de închisoare dacă scot bani din buzunar.
Premierul Marcel Ciolacu a susținut clar această legislație: „Pe mine nu mă interesează să bag pe nimeni la pușcărie. Responsabilitatea mea e să fac un buget sustenabil. Pe mine mă interesează banii pe care trebuie să mi‑i dea înapoi”, a declarat acesta în mai 2024.
ANAF-ul nu are niciun studiu de impact dacă această legislație a permis recuperarea prejudiciilor, așa cum reiese din informațiile obținute de PressHub de la Fisc. Tot așa cum nici politicienii nu au avut un studiu de impact pe care să-și bazeze noua legislație.
Lipsa digitalizării, măsură intenționată
Unul dintre cele mai mari eșecuri ale ANAF rămâne lipsa unei digitalizări reale.
Deși promisiunile privind informatizarea administrației fiscale au fost reluate ciclic, progresul este lent și inconsistent.
Această stagnare tehnologică afectează grav capacitatea ANAF de a detecta fraude în timp real, de a analiza riscuri și de a comunica eficient cu contribuabilii.
Același raport al Curții de Conturi publicat în această lună a scos la iveală că strategia de digitalizare este întârziată chiar de conducerea instituției.
Inspectorii Curții de Conturi au constatat că nu era aprobată strategia de digitalizare a ANAF deoarece direcția responsabilă nu a prezentat pur și simplu conducerii, spre aprobare, vreun document privind digitalizarea instituției. Și nici conducerea asigurată de Nicolae Cârciumaru nu a cerut această strategie.
ANAF-ul este un câine ținut în casă care latră doar la comandă
„Fiscul în sine este o mare firmă de contabilitate, nu este o instituție de control. ANAF-ul monitorizează taxele primite, asta e activitatea principală a instituției”, ne povestea acum două luni un fost șef al instituției.
Anecdota este însă reală. ANAF-ul are sub 10% din sesizările primite de Direcția Națională Anticorupție din dosarele deschise de procurori în 2024, conform datelor obținute de PressHub. Sesizări care au privit persoane fizice sau firme care ar fi produs prejudicii sau fapte penale.
Sunt zeci de cazuri de insolvență în care statul are de recuperat zeci sau sute de milioane de lei, unde instituția nici nu a realizat o plângere penală, așa cum notează și Curtea de Conturi.
Marile cazuri de evaziune fiscală, firmele-fantomă, tranzacțiile suspecte, toate scapă de ochiul fiscului până când ajung pe masa procurorilor.
Un fost procuror DIICOT ne explică că inspectorii ANAF sunt așa de timorați sau lipsiți de interes încât nici nu mai controlează firme cu restanțe de milioane de lei.
„Dacă se deschide dosar penal și cerem date, atunci se apucă de controale. În mod normal, ei trebuie să fie instituția care ne pune pe noi la treabă. Fiscul trebuie să ofere dosare de evaziune și probe pentru anchete solide, nu noi să-i anunțăm că este o firmă cu probleme vizată de un dosar”, ne explică acesta.
Inspectorii dezumanizați de milioane de lei ale firmelor
Una dintre cele mai mari slăbiciuni ale ANAF este lipsa de motivație a angajaților.
Funcționarii fiscali gestionează sume de ordinul sutelor de milioane de lei, moment în care salariul bun de la ANAF pare totuși un mărunțiș.
Spre exemplu, în luna mai 2025, un inspector ANAF București a fost prins în flagrant în timp ce primea mită de la reprezentanții unei firme de ridesharing, în schimbul ignorării unor nereguli fiscale.
În înregistrarea flagrantului el chiar spune că nu este interesat să primească prima de la ANAF, 1–2 salarii medii în plus pe an, pentru recuperarea prejudiciilor. Inspectorul fiscal chiar se laudă că preferă procente de la firme din prejudiciile de milioane de lei decât 2 salarii în plus.
Cazul nu este izolat, ci simptomatic pentru vulnerabilitățile unui sistem slab și expus. În plus, mulți dintre inspectorii fiscali au fost angajați pe pile, relații politice și nu sunt interesați de performanță.
În 2024, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) avea 22.507 angajați.
Acești 22.507 sunt răspunzători să aplice codurile fiscale și să colecteze TVA, accizele, impozitele pe venit, dividende, pe proprietăți și chiar cele sociale și de sănătate, chiar dacă banii sunt administrați de alte instituții.
Pe scara instituției, funcționarii cu atribuții directe de control sau management fiscal pot câștiga lunar între 7 000 și 12 000 lei net.
Probleme ANAF din perspectiva Curții de Conturi
Pe baza raportului Curții de Conturi asupra activității ANAF pentru anul 2023, cele mai importante 20 de probleme identificate sunt următoarele:
1. Nerealizarea planului de încasări bugetare
Estimări fiscale și prognoze inadecvate. GAP TVA ridicat (30,6% în 2022).
2. Deficiențe în evidența contabilă și analitică a veniturilor
Creanțe bugetare denaturate. Neconcordanțe între evidențele contabile și cele analitice.
3. Colectarea veniturilor deficitară
Neidentificarea contribuabililor ce depășesc plafonul de scutire TVA. Coduri de TVA anulate, dar tranzacții în continuare nedeclarate.
4. Lipsa analizelor de risc fiscal
Contribuabili cu activitate de e-commerce neanalizați. Rambursări TVA fără control adecvat al riscurilor.
5. Prețuri de transfer necontrolate corespunzător
Lipsa unei baze de date funcționale pentru persoane afiliate. Tranzacții între afiliați nereal analizate.
6. Întârzieri în rambursarea TVA
Peste 900 de cazuri la AJFP Buzău. Contribuabilii pot cere dobânzi penalizatoare.
7. Creanțe bugetare neînregistrate la masa credală
DGAMC și DGRFP Craiova nu au făcut toate demersurile în cazuri de insolvență.
8. Acordarea nelegală a înlesnirilor și restructurărilor fiscale
Lipsă documente justificative. Neîndeplinirea condițiilor legale.
9. Strategia digitală ANAF 2021–2025 neaprobată
Direcția responsabilă nu a elaborat documentele necesare.
10. Comitetul de Management inactiv
Nicio ședință organizată în 2023.
11. „Cuiburi” de firme cu datorii mari la aceeași adresă
47.513 firme înregistrate la 2.440 de adrese, cu datorii de aproape 30 de miliarde lei.
Lipsa reacției și analizei riscurilor de către ANAF.
12. Raportări contabile neconforme
Venituri înregistrate greșit în contul 473 în loc de conturi de venituri.
13. Executări silite întârziate sau inexistente
Caz concret: datorii de peste 1,3 milioane lei fără acțiuni timp de 18 luni.
14. Inspecții fiscale efectuate ilegal în alte sedii
Încălcarea normelor privind locațiile legale pentru inspecții.
15. Neînregistrarea debitelor din sentințe penale
Lipsa unei proceduri pentru evidența analitică a acestora.
16. Neclarificarea sumelor din contul 473
Plăți de la contribuabili radiate fără atragerea răspunderii altor persoane.
17. Creanțe nerecuperate din cauza lipsei de proceduri comune între AJFP-uri
Lipsă de colaborare interinstituțională pentru cazurile de executare silită.
18. Date eronate în situațiile financiare
Raportări false despre arierate (ex. contribuabili radiați menținuți ca debitori).
19. Neactualizarea procedurilor fiscale
Exemplu: procedura privind transferul creanțelor între organe fiscale.
20. Menținerea sumelor în evidențe contabile fără justificare legală
Sume încasate fără titluri de creanță sau de la persoane decedate.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
