Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat marţi, la Timişoara, în cadrul „Timişoara Cities Summit”, că România era nepregătită, acum 20 ani, pentru a intra în Uniunea Europeană, dar decizia a fost una corectă, fapt care se vede în progresele făcute de ţara noastră, informează Agerpres.
„Dacă vrem să fim foarte direcţi, acum 20 de ani, când România a încheiat procesul de aderare, cred că România nu era pregătită pentru a intra în Uniunea Europeană, şi cred că nici Bulgaria. Dar decizia de a intra a fost o decizie corectă pe care Uniunea Europeană a luat-o şi vedem azi progresele pe care, după 18 ani de la aderare efectivă, România le-a făcut”, a spus şeful statului, în alocuţiunea de deschidere a Timişoara Cities Summit, reuniune în cadrul căreia participanţii – primari şi oficiali europeni – vor discuta despre viitorul Uniunii Europene şi rolul oraşelor în extinderea ei.
Nicuşor Dan a sugerat că, în contextul competiţiei geopolitice, UE ar putea reevalua gradul de exigenţă impus ţărilor candidate, punctând faptul că un subiect de dezbatere este „cât de sus trebuie ridicată ştacheta”.
„Deci poate că – tocmai pentru că există această competiţie geopolitică între Europa şi alte modele – poate că exigenţele nu ar trebui să fie atât de înalte şi poate că, după aderare, ţări care, ca şi România acum 20 de ani, n-ar fi suficient de pregătite vor putea să facă acele progrese. Întrebarea care se pune este de ce societăţi din aceste ţări nu pun suficientă presiune pe decidenţii politici pentru ca acest proces să se întâmple mai repede. Şi poate că răspunsul la această întrebare este în interiorul Uniunii înseşi. Poate că noi nu suntem suficient de competitivi, poate că noi nu suntem suficient de flexibili economic, şi poate că din cauza asta nu suntem, cum am spus, suficient de atractivi pentru ţările astea, pentru ca societăţile din ţările lor să pună presiune pentru reformele care să le aducă în stadiul de a fi incluse în Uniune. Şi asta este o temă la care trebuie fiecare dintre noi să reflectăm”, a spus Nicuşor Dan.
Nicușor Dan: „Încă trăim din bucuria de alaltăieri, după rezultatele din Republica Moldova”
Referindu-se la tema extinderii Uniunii Europene, şeful statului a salutat rezultatele recente din Republica Moldova şi a subliniat dorinţa României de a avea vecini care împărtăşesc valorile europene.
„Încă trăim din bucuria de alaltăieri, după rezultatele din Republica Moldova”, a spus Nicuşor Dan, în aplauzele celor prezenţi.
El a arătat că România a acumulat o experienţă valoroasă în procesul de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv din greşelile făcute.
În opinia preşedintelui, această experienţă poate fi utilă statelor care aspiră să devină membre UE, iar România este dispusă să ofere sprijin şi expertiză.
În alocuţiunea sa, Nicuşor Dan a criticat relaţia dezechilibrată dintre marile oraşe europene şi guvernele naţionale. El a dat exemplul Bucureştiului, spunând că eforturile sale ca primar de a atrage fonduri prin PNRR nu au fost luate în considerare.
„A doua chestiune – relaţia dintre marile oraşe europene, relaţia de putere dintre marile oraşe europene şi statele europene, şi aici, din nou, vreau să spun foarte direct că este o relaţie dezechilibrată. Pentru că marile oraşe europene sunt cele care produc dezvoltarea de fapt, cele care aduc valoarea economică, şi, în relaţia cu autorităţile naţionale, acest fapt nu este recunoscut şi resurse care ar face ca aceste oraşe să se dezvolte şi mai bine şi să aducă mai multe prosperitate ţării nu sunt alocate. Îmi aduc aminte de nenumăratele discuţii pe care le-am avut în calitate de primar cu autorităţile naţionale, îmi aduc aminte de rugămintea de a introduce câteva amărâte de tramvaie în PNRR. Faptul că eram primarul Bucureştiului pur şi simplu nu a contat în momentul acela. Şi e lăudabil ca marile oraşe europene să creeze o reţea în care să încerce să-şi impună la nivel european punctul de vedere. Eu o să fiu printre cei care o să susţină în interiorul Consiliului European un rol mai mare în procesul de decizie al asociaţiilor reprezentative ale oraşelor. Dar adevărul este că punctul lor de vedere nu se aude în momentul acesta”, a afirmat preşedintele României.
Nicușor Dan a participat, marţi, la Timişoara Cities Summit.
Întâlnirea de la Timişoara îmbină un summit închis, dedicat liderilor, cu un forum public deschis, „Timişoara Cities Summit 2025”, pentru a genera un dialog între factori de decizie, societatea civilă şi cetăţeni.
„Punem la aceeaşi masă primari, politicieni şi experţi din 15 ţări pentru a discuta despre subiectele care frământă continentul: securitate, prosperitate şi viitorul Uniunii Europene. Este o bună ocazie ca vocea oraşelor europene să se facă auzită, iar România, prin Timişoara, să devină relevantă în aceste dezbateri despre viitorul continentului european”, a arătat primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz, potrivit Agerpres.
Prima ediţie a evenimentului abordează tema extinderii UE, cum gestionează oraşele finanţarea, birocraţia şi încrederea cetăţenilor. Este extinderea o ameninţare sau o oportunitate? Şi de ce reprezintă ea o prioritate de securitate pentru Europa? Prin ancorarea acestor întrebări la nivel local, summitul se asigură că extinderea aduce beneficii oraşelor şi locuitorilor lor.
La dezbateri participă reprezentanţi din 15 ţări, primari ai unor capitale europene, oficiali ai instituţiilor europene, ambasadori, politicieni şi analişti.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: USR / Facebook)
La 35 de ani de la Revolutia din decembrie -1989 , România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială . Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Asadar, pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, sunt necesare reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 12-14, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
-Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Există două posibilităti de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de “regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de “judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
Guvernările anterioare au adus România la cel mai mare deficit bugetar, desi au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie gresită:
(Vezi: https://romania.europalibera.org/a/exclusiv-deficit-cu-premeditare-documentele-strict-confidentiale-prin-care-ciolacu-iohannis-ciuca-au-fost-informati-despre-gaura-bugetara/33464111.htm) .
Din păcate, nici guvernul Bolojan nu a venit cu un semnal clar de diminuare a cheltuielilor de functionare a statului prin reducerea numărului de ministere. Dimpotrivă, pentru diminuarea deficitului bugetar guvernul a introdus noi poveri pe spinarea populației printr-un un pachet de măsuri fiscale bazat pe cresterea de taxe si impozite , începând din 1 august, 2025 ce se reflectă în cresterea de preturi si care au mai degrabă un efect inflationist cu consecinţe în scăderea nivelului de trai. Nici cel de-al doilea pachet de măsuri compus din 4 pachetele mai mici nu rezolvă reducerea deficitului bugetar excesiv și nu contribuie substanţial la stabilizarea datoriei publice, iar soluția propusă cu reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, reprezintă mai degrabă o cârpeală .
Nimic despre reforme structurale profunde menite să ducă reducerea cheltuielior din sectorul bugetar. Una dintre aceste reforme este reorganizarea administrativă şi descentralizarea, despre care premierul Bolojan spune că aceasta nu poate fi făcută decât din 2028. Numai că pentru a putea fi aplicată din 2028 reforma administrativ-teritorială trebuie pregărită de pe acum. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Prin adoptarea acestui proiect de lege prin asumarea raspunderii în parlament s-ar crea cadrul legal necesar pentru reducerea numărului de prefecturi precum si al direcțiilor deconentrate ale ministerelor în teritoriu. Incă din anul 1998 în România au fost constituite regiunile de dezvoltare care corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Era o condiție pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Asa au apărut cele 8 Agenții de Dezvoltare Regionlă, dar fără personalitate juridică.
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
In România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
Asadar, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care sunt responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe).
De aceea, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.
Este si opinia consilierului prezidenţial pentru politici economice şi sociale Radu Burnete, care a declarat recent că România nu mai are nevoie de atât de multe județe și comune, susținând că structura administrativă actuală este depășită:
(Vezi: https://www.capital.ro/reorganizarea-administrativa-a-romaniei-tara-nu-are-nevoie-de-atatea-judete-si-localitati-este-o-iluzie.html)