Camera Deputaților a votat marți prima lege din pachetul propus de Ministerul Justiției pentru reformarea domeniului. Actul normativ visează funcționarea Consiliul Superior al Magistraturii.
Viteza cu care a fost votată legea, precum și faptul că dezbaterea publică a fost mai degrabă un simulacru a nemulțumit pe o parte dintre magistrați. Asociația „Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor” (AMASP) a transmis un comunicat în care critică acțiunile Guvernului și ale Parlamentului.
Votată în mai puțin de 24 de ore
Proiectul de lege a fost dezbătut în comisia specială comună, în circa 15 ore, pe parcursul a 3 zile, cu toate că au existat numeroase amendamente și solicitări de modificare a conținutului proiectului, menționează AMASP.
„Pe tot parcursul acestor dezbateri, deși formal s-a putut lua cuvântul, amendamentele care au fost votate au fost doar cele care, cel puțin aparent, au fost anterior agreate de inițiatorii proiectului de lege. Celelalte propuneri, contrare noii viziuni asupra sistemului judiciar, fie nu au fost susținute de membrii comisiei și astfel nu au fost discutate fie au fost respinse prin exprimarea unui vot negativ sau prin abțineri în bloc.
Cu toate că s-a subliniat necesitatea discutării într-o ordine firească a pachetului de legi, având în vedere că eventualele modificări la legea privind statutul magistraților și legea privind organizarea sistemului judiciar ar fi condus la corelări absolut necesare în legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, comisia specială comună a decis începerea dezbaterii și întocmirea raportului cu privire la legea privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Acest aspect alături de faptul că imediat după întocmirea raportului legea a fost introdusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și votată în mai puțin de 24 de ore de la momentul întocmirii raportului arată că dezbaterile privind statutul magistraților și organizarea judiciară au un rezultat deja cunoscut și nu vor avea nicio modificare substanțială în bine”, arată AMASP.
Puterea legislativă a refuzat să aștepte avizul Comisiei de la Veneția
Deși legea privind Consiliul Superior al Magistraturii are, în forma inițiatorului, mai mult de 84 de pagini iar raportul comisiei speciale are în total 332 de pagini, votul a fost exprimat fără prea multe discuții în mai puțin de 2 ore, critică Asociația „Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor”.
„Puterea legislativă a refuzat să aștepte avizul Comisiei de la Veneția deși această instituție a fost sesizată și mai mult nu a ținut cont de avizele anterioare ale Comisiei de la Veneția sau de opiniile exprimate în rapoartele MCV sau în rapoartele GRECO
În ceea ce privește conținutul legii atragem atenția asupra tendinței legiuitorului de a crea o structură a sistemului judiciar mai puțin democratică, mai puțin independentă și lipsită din ce în ce mai mult de transparență și meritocrație. Această nouă viziune este expusă printr-o serie de articole inserate în noua lege, dintre care alegem să le expunem pe cele care au cel mai mare potențial de a afecta sistemul judiciar:
- Pentru a fi ales membru CSM un candidat nu mai trebuie să obțină majoritatea voturilor în adunarea generală ci doar numărul cel mai mare de voturi, aspect ce are două consecințe negative: în cazul în care există un singur candidat acesta nu va putea fi invalidat prin neexprimarea votului de către majoritatea judecătorilor sau procurorilor în adunarea generală iar în cazul în care va exista un număr mare de candidați se poate desemna câștigător un candidat care a obținut, spre exemplu, doar 30 de voturi din 100.
- Plenul CSM va putea funcționa, dezbate și vota cu doar 10 membri prezenți și în acest caz va putea adopta hotărâri cu doar 6 voturi: în art 26 din lege se prevede că la prima convocare a plenului CSM trebuie să fie prezenți 15 membri pentru a avea cvorum dar la o a doua convocare se consideră că este necesară doar prezența majorității simple, adică 10 membri.
- Membrii CSM care la momentul desemnării ocupau o funcție de conducere au beneficiul de a bloca practic pentru 6 ani acea funcție de conducere și de a reveni la terminarea mandatului de membru CSM în funcția de conducere rezervată. În această perioada funcția nu va fi ocupată prin concurs ci cel mai probabil prin delegare care va fi dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii”, menționează AMASP.
Funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare urmează să fie ocupate fără nicio procedură de selecție obiectivă
Asociația procurorilor critică și faptul că nu s-a dorit introducerea posibilității revocării membrilor CSM pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu deși majoritatea magistraților au exprimat această opțiune având în vedere că membrii CSM sunt reprezentanții judecătorilor și procurorilor.
„Practic, în actuala viziune a legiuitorului un membru CSM poate timp de 6 ani să nu își exercite atribuțiile fără ca acest lucru să poată fi sancționat de magistrații care l-au ales.
Conducerea integrală a Înaltei Curți de Casație și Justiție urmează să fie numită și revocată de secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv președinții de secții după cum ministrul justiției urmează să propună procurorul general PICCJ, prim adjunctul și adjunctul acestuia, procurorii șefi DNA și DIICOT și și adjuncții acestora dar și procurorii șefi de secție ai PICCJ, DNA și DIICOT, secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii având doar aviz consultativ”, atrage atenția Asociația „Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor”.
Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în noua viziune și de președintele Înatei Curți de Casație și Justiție și de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În cazul în care aceștia sunt titularii acțiunii disciplinare, deși solicită efectuarea verificărilor prealabile de către Inspecția Judiciară, nu sunt ținuți de concluziile formulate de inspectorii judiciari.
„Spre exemplu la art 46 se prevede că primind propunerea de clasare a sesizării de la inspectorul judiciar președintele Înatei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pot să decidă începerea cercetării disciplinare.
Funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare urmează să fie ocupate fără nicio procedură de selecție obiectivă, independentă și bazată pe meritocrație. Inspectorul șef și inspectorul șef adjunct vor fi numiți de plenul CSM pe baza prezentării unui proiect, Consiliul Superior al Magistraturii opunându-se prin amendamentele formulate la introducerea unui minim de verificare obiectivă printr-un test grilă.
Mai mult prin amendamentul Consiliului Superior al Magistraturii, însușit de comisia specială, nici directorii celor două direcții de inspecție nu mai sunt numiți prin concurs ci de către secțiile CSM, la propunerea inspectorului șef, pe baza evaluării unui proiect de management care trebuie să ”asigure coeziune managerială” (art 73 în proiectul inițial, art 72 în amendamentele CSM)”, arată AMASP.
Citește și: Detașat la CSM – rețeta secretă cu bani mai mulți pentru magistrații aleși
Modul de derulare a concursului a fost scos din lege
Mai mult, se elimină orice formă de conducere colegială, fiind eliminate articolele care vizau funcționarea colegiului de conducere al Inspecției Judiciare, această desființare a colegiului de conducere fiind propusă de Consiliul Superior al Magistraturii și adoptată de comisia specială. Toate atribuțiile colegiului sunt preluate de inspectorul șef astfel încât gestionarea întregii activități a Inspecției Judiciare este efectuată de un singur om (a se vedea art 76, 77, 78, 79)
- inspectorii judiciari urmează să fie aleși de către inspectorul șef și secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, comisiile de concurs pentru proba scrisă fiind numite de inspectorul șef. De asemenea, modul de derulare a concursului a fost scos din lege, urmând să fie stabilit prin regulament adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii. În plus evaluarea inspectorilor va fi făcută de inspectorul șef și de 2 inspectori judiciari aleși tot de inspectorul șef.
- în niciuna dintre etapele dezbaterilor sau votului nu au fost corectate inadvertențele și trimiterile la instituții inexistente sau corelarea dispozițiilor din cele 3 proiecte de lege, spre exemplu în cuprinsul legii votate astăzi se face trimitere la ”interesul personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor de membru CSM” fără a exista o stabilire a acestei noțiuni în mod clar și previzibil, se utilizează în mod incorect ”cercetare disciplinară prealabilă” în tot cuprinsul legii deși mecanismul verificărilor în materie disciplinară era logic structurat în verificări prealabile – cercetare disciplinară – exercitarea acțiunii disciplinare, se stabilește un termen de prescripție a răspunderii disciplinare de 4 ani, fără nicio justificare și fără nicio corelare cu termenele din civil sau din penal, în materie disciplinară apare cu caracter de excepție ipoteza soluționării cererii de recuzare a membrilor secțiilor în materie disciplinară cu participarea celui recuzat (a se vedea amendamentul de la alin (8) al art 51) ș.a.m.d
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
[…] Citește și: Noua lege privind Consiliului Superior al Magistraturii, votată după un simulacru de… […]