Ungaria, Slovacia și recent Cehia sunt statele care au marcat vizibil alunecarea UE spre dreapta naționalistă, anti-imigrație. Un trend care ar putea fi întărit de alegerile din Olanda, generalizându-se, dacă nu ar fi fost și recentul „accident” irlandez, victoria în alegerile prezidențiale a independentei de stânga Catherine Connolly.
La mai puțin de doi ani după victoria surprinzătoare în alegerile parlamentare, Geert Wilders, liderul Partidului Libertății (PVV) și figură emblematică a dreptei radicale olandeze, a provocat noi alegeri anticipate în Olanda. Votul, prin care sunt aleși cei 150 de membri ai Parlamentului, poate fi văzut drept un referendum asupra dreptei radicale și un test al popularității actuale a ideilor naționaliste.
Scrutinul de miercuri a fost declanșat în luna iunie, când Wilders și-a retras miniștrii din coaliția de guvernare formată din patru partide, în urma unui conflict legat de planurile sale radicale privind restricționarea imigrației, relatează AP.
Tema imigrației domină din nou campania electorală. Chiar și partidele de centru au alunecat spre poziții mai dure, pe fondul popularității discursului anti-imigrație promovat de Wilders.
Chiar dacă sondajele indică o cursă extrem de strânsă, liderul PVV ar putea avea dificultăți majore în formarea unei coaliții, deoarece marile partide olandeze au exclus deja o alianță cu el.
Campania electorală a fost dominată de migrație, criza locuințelor și costurile tot mai mari ale sistemului de sănătate, în timp ce subiecte precum schimbările climatice și cheltuielile pentru apărare au trecut pe plan secund.
Supranumit uneori „Donald Trump al Olandei”, Wilders a prezentat acum un plan în 10 puncte care prevede oprirea totală a solicitărilor de azil și întoarcerea migranților la granițele cu Belgia și Germania.
„Olanda a devenit un uriaș centru pentru refugiați”, a declarat Wilders într-o dezbatere televizată, unde a fost criticat dur de rivalii săi pentru numirea unor miniștri considerați incompetenți și pentru colapsul guvernului anterior.
„Asistăm la o ascensiune constantă și globală a extremei drepte — un fenomen mondial de care nici Olanda nu este ferită”, constată Léonie de Jonge, profesoară la Universitatea din Tübingen, specializată în cercetarea mișcărilor populiste de dreapta, citată de AP.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
