8 monumente istorice din Dobrogea vor fi reabilitate cu 20 de milioane de euro, fonduri europene

Data:

spot_img

Opt clădiri monument istoric din Dobrogea vor fi reabilitate cu fonduri europene, valoarea finanțării fiind de circa 20 milioane de euro. Vor căpăta o nouă viață Edificiul Roman cu Mozaic, Mormântul Pictat Hypogeu, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Cetatea Carsium (Hârșova), Castrul Roman din orașul Ovidiu, Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, Casa Panaghia din Babadag și Farul Vechi din Sulina.

Banii europeni au fost obținuți de Consiliile Județene din Constanța și Tulcea prin Programul Operațional Regional 2014-2020, iar cele mai importante finanțări vor fi direcționate de CJ Constanța pentru reabilitarea Edificiului Roman cu Mozaic și a Mormântului Pictat Hypogeu.

Edificiul Roman cu Mozaic

Edificiul Roman cu Mozaic
Edificiul Roman cu Mozaic

A fost construit în perioada secolelor II-IV d.Hr. și este unul dintre puținele astfel de vestigii care s-au mai păstrat în Europa. Este construit chiar în buza mării și, în urmă cu 2000 de ani, era un centru comercial foarte elegant, unde se făcea negoț și unde acostau negustori din toate cele patru zări pentru a-și negocia afacerile. După Revoluție, a fost dat uitării.

Proiectul de reabilitare ajunge la 14.362.838,12 de lei, din care fondurile suportate de UE sunt 12.188.922 lei, cele din bugetul național de 1.864.188 lei, iar contribuția proprie a Consiliului Județean Constanța este de 286.798 lei.

Prin proiectul depus prin POR 2014-2020, CJ Constanța își propune să „restaurareze, consolideze și să conserve Edificiul Roman cu Mozaic” (inclusiv restaurarea, protecția și conservarea mozaicurilor interioare și restaurarea plasticii fațadei și a acoperișului), să doteze monumentul cu instalații și echipamente pentru asigurarea condițiilor de climatizare, siguranța la foc, antiefracție și să desfășoare activități de marketing și promovare turistică, inclusiv digitizarea acestuia, pentru a asigura un număr cât mai mare de vizitatori.

Durata de implementare a proiectului este de 46 de luni de la momentul semnării contractului de finanțare (adică până în decembrie 2021). Până acum s-a semnat doar contractul de finanțare și urmează să fie demarată licitația pentru desemnarea constructorului și a proiectantului. Abia după finalizarea acestor proceduri vor începe lucrările.

Mormântul Pictat Hypogeu

Reabilitarea va costa 6.419.336,47 lei, din care fondurile UE vor însemna 4.492.298 lei, cele din bugetul național 687.057 lei, iar contribuția proprie a CJC va fi de 105.701 lei. Datorită descoperirilor făcute în Mormântul Hypogeu, acesta a devenit unul dintre cele mai valoroase mărturii istorice ale Dobrogei și ale Europei de Sud-Est.

A fost datat de istorici în secolul al IV-lea și este unic datorită picturilor murale de pe pereți, dar și datorită vechimii coroborate cu buna conservare a acestui monument. Clădirea se află în centrul orașului Constanța, dar nu este deschisă publicului și nu este pusă în valoare din cauză că, în lipsa unei reabilitări și conservări potrivite, întregul interior ar putea fi distrus definitiv de vizitele frecvente.

Mormântul a fost descoperit în 1988, în timpul unor lucrări edilitare. Prin proiectul de reabilitare, CJC își propune să îl „conserve, restaureze și să îi refacă arhitectura” – suprafețe murale: zidărie, bolta, elementele din piatră și cărămidă –, dar și să amenajeze o structură de protecție care sa îl separe de mediul înconjurător și să asigure un anumit climat care să permită conservarea.

În proiectul de reabilitare intră și construirea unei anexe formate dintr-un punct de informare și un corp-anexă care să găzduiască instrumentele de prezentare și interpretare ale monumentului, asigurând toate utilitățile administrative necesare (grupuri sanitare, lift pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, birou administrator, spațiu pentru centrala de ventilație și curte de ventilație parțial acoperită).

Durata de implementare a proiectului este de 34 de luni de la momentul semnării contractului de finanțare (adică până în decembrie 2020). Până acum s-a semnat doar contractul de finanțare și urmează să fie demarată licitația pentru desemnarea constructorului și a proiectantului. Abia după finalizarea acestor proceduri vor începe lucrările.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Un alt proiect important pentru orașul Constanța este reabilitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, care va costa 19.521.820,91 lei, din care fonduri europene 16.497.519 lei, cele din bugetul național 2.523.149 lei, iar contribuția CJC va fi de 388.176 lei.

Pe vremuri, în actuala clădire a muzeului funcționa Primăria Constanța. În 1957, atunci când se sărbătorea bimilenara nașterii poetului latin Ovidiu, autoritățile comuniste au hotărât ca în sediul primăriei să fie amenajat muzeul. De atunci, în fosta clădire a Primăriei Constanța funcționează Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).

Întregul edificiu a fost puternic afectat de trecerea timpului și ploaie, iar astăzi structura sa are nevoie urgentă de reabilitare. Prin proiectul finanțat prin POR 2014-2020, CJC va realiza lucrări de revitalizare a zidăriilor de piatră și cărămidă și a bolților cu degradări, lucrări de restaurare interioare la spațiile boltite și la componentele artistice ale sălilor și frescei din aula „Adrian Rădulescu”, lucrări de restaurare exterioare la fațade și acoperisuri, lucrări de arhitectură, lucrări de intervenție structurală și lucrări de instalații.

Totodată, vor fi asigurate instalațiile interioare, constând în echipamente și dotări pentru asigurarea condițiilor de climatizare, siguranță la foc, antiefracție, dotările pentru expunerea si protecția patrimoniului cultural mobil și imobil, dar și activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, în cadrul proiectului.

Durata de implementare a proiectului este de 46 de luni de la momentul semnării contractului de finanțare (adică până în decembrie 2021). Până acum s-a semnat doar contractul de finanțare și urmează să fie demarată licitația pentru desemnarea constructorului și a proiectantului. Abia după finalizarea acestor proceduri vor începe lucrările.

Cetatea Carsium

Cetatea Carsium
Cetatea Carsium

Un alt proiect important pentru istoria județului Constanța este „restaurarea, conservarea, amenjarea si valorificarea cultural-turistică a cetății Carsium din orașul Hârșova”. Valoarea totală a proiectului este de 10.570.361,98 lei, din care suma nerambursabilă este de 9.690.066,99 de lei. Proiectul finanțat prin POR 2014-2020 prevede să se efectueze restaurarea, conservarea și protejarea Cetății Carsium prin realizarea lucrărilor aferente sectorului Turnul Comandantului și zidurilor acestuia, a consolidării Zidului Sector Port și a lucrărilor aferente Zidului Sector Incinte Vest, dar și a lucrărilor de amenajare a sitului și a lucrărilor de împrejmuire.

Totodată, în cadrul aceluiași proiect vor fi asigurate toate celelalte utilități administrative necesare, cum ar fi grupurile sanitare, inclusiv cu facilități pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, dar și un loc pentru paznic și diverse informații turistice. Durata de implementare a proiectului este de 46 de luni de la momentul semnării contractului de finanțare (adică până în decembrie 2021). Până acum s-a semnat doar contractul de finanțare și urmează să fie demarată licitația pentru desemnarea constructorului și a proiectantului. Abia după finalizarea acestor proceduri vor începe lucrările.

Castrul Roman

Reabilitarea Castrului Roman din situl arheologic din orașul Ovidiu este ultimul, dar nu cel mai puțin însemnat obiectiv din județul Constanța care va fi reabilitat cu fonduri europene. Valoarea proiectului este de 14.110.568,95 de lei, din care finanțare nerambursabilă 13.617.293,05 de lei. De acești bani, monumentul va fi reconstituit și introdus în circuitul turistic. De asemenea, sunt prevăzute îmbunătățirea și extinderea accesului publicului la monumentele istorice și promovarea cunoașterii acestora prin intermediul noilor tehnologii, dar și reabilitarea castrului roman pentru asigurarea condițiilor necesare dezvoltării turismului urban.

Pe termen lung, această inițiativă, asociată investițiilor sustenabile în turism și cultură, va permite dezvoltarea potențialului turistic și patrimoniului cultural al orașului Ovidiu – obiectiv de interes regional în identificarea și consolidarea identității proprii. Acest sit roman are o valoare excepțională științifică, dar și turistică.

Importanța științifică este cu totul deosebită și se datorează posibilității de a data exact stăpânirea romană asupra acestui teritoriu extracarpatic pentru o scurtă perioadă de timp. Astfel, pe baza descoperirilor din castrul de la Ovidiu se vor putea recupera date foarte relevante privind o serie de artefacte cu putere de datare (numeroase monede, amfore, sticlă și ceramică) și se vor înregistra în detaliu aspecte tehnice de construcție care vor putea constitui termeni de referință pentru studiul epocii romane la nivel internațional. Valoarea turistică a sitului rezultă și din peisajul cultural cu totul aparte oferit de amplasarea acestui castru roman pe malul lacului Siutghiol”, spun reprezentanții Primăriei Ovidiu.


În județul Tulcea există trei proiecte privind reabilitarea unor monumente istorice de importanță deosebită pentru trecutul dobrogean: Casa Panaghia din orașul Babadag, Farul Vechi din Sulina și Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea.

Cu privire la importanța monumentelor istorice care vor fi reabilitate cu bani europeni, Horia Teodorescu, președintele CJT, spune că „patrimoniul arhitectural-urbanistic reprezintă o premisă a dezvoltării turismului cultural” și că acesta va contribui la dezvoltarea zonei ITI Delta Dunării. Totodată, cele trei monumente istorice au fost incluse în Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării:

În acest context, bogăția și diversitatea culturală și de mediu ale regiunii aduc oportunități economice industriei turismului, implicit dezvoltării mediului de afaceri. Printr-o gamă mai diversificată de atracții și programe, nu numai că va crește numărul de turiști, dar va crește și durata șederii acestora, ceea ce va genera venituri populației locale.

Conservarea bunurilor mobile ale patrimoniului cultural al regiunii pot aduce un plus de valoare poziționării distincte a zonei, ca destinație de călătorie. O oportunitate semnificativă este aceea că tipul de turism care se potrivește caracteristicilor regiunii corespunde celui care se află în curs de dezvoltare și care va face progrese și în viitor.

Sectorul turismului are o contribuție modestă la economiile locale din această zonă, de aceea, restaurarea, conservarea și promovarea celor trei obiective de patrimoniu, precum și reintroducerea acestora în circuitul turistic va conduce la creșterea numărului de factori care influențează dezvoltarea economică a județului Tulcea”, arată președintele Consiliului Județean Tulcea.

Casa Panaghia

Casa Panaghia
Casa Panaghia

Reabilitarea Casei Panaghia va costa în total 3.165.065 lei, din care fondurile UE vor ajunge la 2.626.245 lei, cele din bugetul național la 401.661 lei, iar contribuția Consiliului Județean Tulcea la 61.794 lei. Proiectul a fost început pe 1 februarie 2017 și are ca termen de finalizare data de 31 iulie 2021. Casa Panaghia datează din secolul al IX-lea și a funcționat inițial ca lăcaș de rugăciune pentru musulmani, apoi a fost sediul unui seminar musulman ,și în cele din urmă, o grădiniță. Începând cu sfârșitul anilor ‘90 a funcționat ca expoziție de artă orientală.

Farul Vechi din Sulina

În valoare totală de 10.158.180,89 lei, din care fonduri UE 8.634.453 lei, fonduri din bugetul național de 1.320.563 lei și contribuția CJT de 203.163 lei, proiectul de restaurare și conservare a Farului Vechi din Sulina este o investiție majoră pentru județul de la gurile Dunării, mai ales în contextul importanței acestui oraș pentru trecutul regiunii.

Farul vechi a fost atestat printr-un document otoman în jurul anului 1745, iar „farul nou” a fost construit în jurul anului 1887, în perioada în care Imperiul Rus domina gurile Dunării. Farul a funcționat până la 1920, iar după 1922 acesta a fost scos din uz din cauza lucrărilor de prelungire a digurilor Canalului Sulina. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, farul a fost folosit de Marina Militară Germană ca punct de observație. În timpul filmărilor pentru „Toate pânzele sus!” din 1976-1978, farul a apărut deseori în secvențele înregistrate.

Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea

Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea
Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea

Nu în ultimul rând, investiția privind valorificarea patrimoniului etnografic nord-dobrogean prin restaurarea și modernizarea Muzeului de Etnografie și Artă Populară Tulcea va fi finanțată, de asemenea, prin Axa POR 2014-2020. În valoare totală de 18.721.765,7 lei, lucrările vor fi plătite din fondurile UE cu 15.736.163 lei, cele din bugetul național cu 2.406.707 lei, iar cele din contribuția CJT cu 370.262 lei. Data de începere a proiectului este 1 februarie 2017, având ca termen de finalizare data de 21 august 2022.

Monumentul este clasat prin LMI TL-II-m-B-05971, cu denumirea „Fostul sediu al Băncii Naționale a României.

Clădirea muzeului este emblematică pentru orașul Tulcea mai ales pentru că are la bază un proiect din anul 1924, fiind construită în anii de glorie ai României interbelice, în perioada 1924-1927. Patrimoniul muzeului este deosebit de important pentru cultura dobrogeană, el venind să confirme conviețuirea pașnică dintre români și toate minoritățile etnice și religioase din regiune la puțină vreme de la integrarea celor două județe în granițe românești.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

spot_imgspot_img
Andreea Pavel
Andreea Pavel
Andreea Pavel este jurnalist si fondator al ziarului Info Sud-Est. A debutat in presa in anul 2007, iar in anul 2014 a castigat Tanarul Jurnalist al Anului ”pentru indrazneala de a face presa libera la Constanta”. Infiintat in anul 2012, saptamanalul Info Sud-Est s-a remarcat printr-o serie de investigatii despre legaturile transpartinice, abuzurile si coruptia de la malul marii, dar si prin campaniile de salvare a patrimoniului cultural si istoric din Constanta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

În loc de speculații, presa poate lucra cu cifre exacte

La începutul acestui an, Freedom House în colaborare cu...

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzarea de cărți

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzare de...

Peste un milion de români au votat. Circa 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne

Peste 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne până...

Specialiști: Investițiile străine directe din turism majore nu depășesc milioane de euro

Autor: Raluca Nicolae Lipsa investițiilor străine în turism a survenit...