Nouă instituții de rang printre care guvernul, respectiv cabinetul premierului, MAE, Camera Deputaților și Senatul, Ministerul Justiției etc. au primit simultan o petiție semnată de 14 organizații civice și 500 de cetățeni cu cereri punctuale privind reorganizarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP).
„Românii din diaspora vor o instituție modernă și transparentă, capabilă să sprijine educația, familiile și identitatea culturală, nu un mecanism opac și grăbit.Vocea comunităților trebuie să fie ascultată”, atrag atenția semnatarii.
Petiția transmisă autorităților române pe 1 septembrie 2025 solicită printre altele organizarea unei consultări publice reale și informate, pentru a permite actorilor relevanți să participe și să depună amendamente.
Societatea civilă din diaspora s-a mobilizat cu mult înainte, încă din momentul în care se formula programul de guvernare și se preconiza transformarea DRP într-un birou al MAE. Intervenția organizațiilor a oprit această măsură care ar fi diminuat importanța relației diasporei cu statul român.
Presshub a stat de vorbă cu Adriana Mureșan, stabilită în Spania, președinta Asociației RoOmenia- Voluntari in Europa, inițiatoarea petiției.
„Am cerut personal audiență la Cotroceni și am fost primită pe 11 august de un consilier pe politică externă de la Președinție. Am explicat din nou de ce ar fi o greșeală ca DRP să se desființeze ca departament.Totodată am explicat că fondurile distribuite diasporei se duc aproape 80% la biserici pe două căi: la biserici ca instituții și tot la ele ca ONG-uri înființate pe lângă biserici, ceea ce creează un dezechilibru”.
Petiția trimisă recent consemnează că în ultimii doi ani 60–80% din bugetul DRP a fost folosit pentru achiziții și investiții imobiliare religioase, în vreme ce educația, socialul și cultura au primit sub 25% din buget. Încă din 2024 un număr de 49 de asociații din diaspora au semnalat autorităților aceste aspecte.
„Fondurile publice trebuie să sprijine oamenii și comunitățile, nu investițiile imobiliare”, concluzionează petiția.
Despre ce se vorbește în șoaptă
În 17 august, Cristina-Lavinia Arnăutu, director cu atribuții de secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a participat la la sfințirea paraclisului din ceea ce a primit titulatura de „Centru Comunitar sprijin pentru păstrarea credinței, culturii și identității românești din Portugalia“ din Loures, Lisabona. Vizita cu alai, cu prezența unor înalte fețe bisericești și diplomatice, ilustrează o cutumă instalată la DRP astfel ca statul să fie asociat cu biserica ortodoxă.
Dincolo de rolul său misionar și pastoral, biserica ortodoxă a alunecat prin unii ierarhi ai săi în misiuni politice, încercând să influențeze votul românilor din diaspora. G4Media nota că guvernul Ciolacu prin DRP a fost excesiv de generos în anul unui deficit major: „Cele mai mari sume au ajuns la biserici și mănăstiri ortodoxe, în condițiile în care mulți preoți și călugări au fost vectori de viralizare a mesajelor extremiste, pro-ruse și anti-europene în diaspora”.
În 2023-2024 guvernul a alocat către BOR în Diaspora peste 100 milioane lei. Fondurile DRP s-au dus sistematic spre lăcașele de cult, iar BOR a cumpărat inclusiv proprietăți pe teritoriul altor state. Cea mai mare sumă pentru o achiziție imobiliară, peste 8 milioane lei, a fost cheltuită în Marea Britanie, pentru sediul Arhiepiscopiei.
Totuși, multe organizații mici din străinătate, deși nemulțumite de acest dezechilibru, nu îndrăznesc să se revolte, fiindcă au proiecte în derulare și nu riscă să le fie refuzate deconturile pe bani deja cheltuiți. „Sunt proiecte de obicei mici, culturale și sociale de 3000-5000 Euro, dar pentru organizațiile mici aceștia sunt bani”, ne lămurește Adriana Mureșan.
Există un studiu, dar trebuie citit
„România nu are o strategie adevărată pentru românii din diaspora, nu are un studiu exhaustiv despre necesitățile acestor oameni”, declara președintele Nicușor Dan la întâlnirea din septembrie cu corpul diplomatic român. Poate nu exhaustiv, dar o evaluare independentă serioasă, bazată pe date culese pe zece ani (2014-2024), realizată de voluntari ai organizației The Diaspora Initiative (TDI) există și poate fi o sursă importantă pentru analizarea finanțărilor https://dprp.badtok.com/#distributie
Experții care au realizat documentul, Andra-Lucia Martinescu, Marius Dima, Mihnea Mihai, Cornelia Gherman, sunt de acord că nu există o strategie coerentă pentru diaspora: „Lipsa unei abordări strategice coerente și sustenabile reprezintă una dintre cele mai acute vulnerabilități. Această deficiență se manifestă prin blocaje în capitalizarea expertizei diasporei și absența unei viziuni pe termen lung. Electoralismul, abordările reactiv-administrative și politizarea excesivă a problemelor diasporei agravează această situație, împiedicând dezvoltarea unor politici publice eficiente”.
Au fost analizate 2617 proiecte, multe au avut un rol pozitiv în coeziunea comunităților românești, deci au fost necesare. Totuși, sunt detectate practici discutabile de alocare, partizanat instituțional și favoritism politic.
Citește și: Vizita Ursulei von der Leyen în România
Un interes major în aplicațiile pentru finanțări l-a avut capitolul din buget „Sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor”. La acest capitol bugetul a crescut în 2022-2025 de 15 ori față de 2021, de la 9,4 milioane lei/an la 148 milioane lei/an.
Între 2017 și 2020 fondurile DRP s-au îndreptat cu precădere către asociațiile cu activitate culturală sau socială. Din 2021 și până în 2024 finanțarea DRP s-a reorientat către biserici și structuri religioase. „Această repoziționare evidențiază o schimbare <strategică> în modul de operare al DRP, prin care rețele religioase, cu precădere cele ortodoxe, sunt tratate drept vectori principali de reprezentare a diasporei, inclusiv în plan simbolic/confesional, educațional și comunitar. Fenomenul se corelează cu extinderea infrastructurii parohiale românești în Occident (Italia, Spania, Germania, Marea Britanie etc.)”, notează studiul.
Alt dezechilibru este generat de distribuția geografică. Italia și Spania primesc 60% din fonduri, în timp ce comunități românești mari din Marea Britanie, SUA sau Germania sunt neglijate.
O perspectivă bazată pe cifre
Lipsa de încredere în statul român a unei mari părți din diaspora este o vulnerabilitate care s-a răzbunat în alegerile din 2024. O concluzie a studiului este necesitatea transparenței și accesibilității fondurilor. Persistă o imagine a politizării și favoritismului care afectează comunicarea cu autoritățile române.
În loc să sprijine coeziunea socială în diasporă, fondurile venite din România au fost utilizate în procent ridicat pentru achiziții imobiliare pentru BOR. Organizațiile civile, cu misiune socială și culturală, s-au simțit nedreptățite. O situație care duce la fragmentarea comunităților. În aceeași măsură, concentrarea banilor în țările cu mulți români, ca Italia și Spania, unde votul contează, generează forme de debalansare din rațiuni politice.
Preferința pentru finanțarea unor activități de divertisment – festivaluri, concerte, spectacole – nu a fost însoțită de evaluarea impactului: „Deși astfel de inițiative pot contribui la promovarea identității culturale, ele au transformat politicile publice într-un circuit repetitiv de evenimente simbolice, cu valențe festiviste, în detrimentul unor inițiative sustenabile (orientate pe termen lung), formative sau orientate înspre incluziune socială și reziliență democratică/civică”, subliniază experții analizei.
Din aceste considerente, organizațiile civice semnatare ale petiției transmise autorităților române au ținut să întărească solicitarea de a putea depune amendamente la OUG de restructurare a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Propunerile vizează destinația fondurilor DRP care ar trebui direcționate către programe educaționale, culturale și civice, precum și spre servicii sociale. Excluderea investițiilor imobiliare pentru biserici și a finanțării activităților cu caracter confesional, sau a beneficiilor pentru personalul clerical care nu intră în rolul DRP, ar face mai generoase bugetele pentru proiecte comunitare.
Asociația RoOmenia- Voluntari in Europa, IntegRO Mitrelfranken e.V. Nürnberg-Fürth, Germania, Federatia Asociațiilor de Români din Andalucia FARA, Asociația hispano română din Córdoba TRAIANA, Asociația de români de pe coasta occidentală a Huelvei (ARCOH), Fundația Român în Olanda, Școala Românească Haga, Asociația Românilor din Almendralejo, Corupția Ucide, Asociația Lume Bună, Asociația Învățăm Viața, Inițiativa România, Grupul pentru Dialog Social, Freedom House, Asociația Code for Romania s-au coordonat pentru a transmite amendamente pertinente care arată că o consultare cu civicii ar configura un portret complex al diasporei românești.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
