După rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale de duminică 4 mai, a apărut și ideea unui nou guvern și a unei noi majorități guvernamentale. Un candidat la președinție a venit și cu ideea unor alegeri parlamentare anticipate. După 1989 nu am avut alegeri parlamentare anticipate. Alta a fost situația până în 1938. În Constituția din 1866 și în cea din 1923 se prevedea că Regele putea dizolva Parlamentul oricând dorea. Până în 1918, datorită rotativei guvernamentale impuse de Regele Carol I, liberalii și conservatorii alternau la guvernare. Votul cenzitar reducea numărul alegătorilor la un procent foarte mic din populație.
În 1914, când au avut loc ultimele alegeri înainte de Primul Război Mondial, erau înregistrați doar 110.000 de cetățeni cu drept de vot. Țăranii votau prin delegați, adică indirect. La terminarea războiului, liberalii și conservatorii erau criticați pentru eșecurile din perioada celor 2 ani de conflict. Adoptarea legii votului universal s-a rezolvat prin modificarea (amendarea) Constituției în 1917, sub forma unui decret – lege. Între noiembrie 1918 până în noiembrie 1919 s–au succedat trei guverne.
„Mitul Averescu” și clona sa modernă
Atunci, ca și acum, s–au creat mituri fără conținut. Ne referim aici la mitul Alexandru Averescu. Acesta era un excepțional militar, nu un șef de galerie de fotbal. Era perceput și ca un personaj persecutat de liberali și de Ion I. C. Brătianu. El va înființa încă din aprilie 1918 un partid pe care îl va denumi Liga Poporului. Deviza partidului suna promițător, „muncă, cinste, legalitate”, asemănătoare cu deviza regimului de la Vichy, condus de Philippe Petain. Promisiunile făcute electoratului aveau să fie și mai umflate, adică împroprietărirea fiecărei familii de țărani cu câte 5 hectare de pământ, asigurarea procurării alimentelor, tragerea la răspundere a vinovaților pentru campania din 1916, etc.
Cam seamănă cu promisiunile demagogice ale unui candidat actual la președinție. Planurile aveau să îi fie stopate de guvernul generalului Văitoianu, care a menținut primarii și prefecții PNL. Pentru a evita eșecul, Averescu a decis să nu participe la alegeri și să îi indemne pe români să le boicoteze. A fost un fel de turul 2 înapoi.
Aceasta a denaturat rezultatele electorale, pentru că mulți nu au votat, iar alții au votat pentru partide cu un program apropiat de cel al generalului. Legea electorală publicată la 14 noiembrie 1918 avea efecte juridice doar în Vechiul Regat și Basarabia, deoarece atunci doar Basarabia demarase din punct de vedere strict juridic procesul de unificare legislativă. Primele alegeri din România Mare au fost o surpriză. Primarii și prefecții liberali nu au putut asigura victoria partidului, iar conservatorii au suferit o înfrângere masivă. Parcă era coaliția de acum PNL – PSD. În noile provincii, majoritatea voturilor au fost câștigate de partidele locale. Ca număr de mandate, pe primul loc era Partidul Național din Transilvania cu 35%, pe locul doi Partidul Țărănesc din Vechiul Regat împreună cu Partidul Țărănesc din Basarabia cu aproximativ 22%, pe locul trei PNL, cu circa 18%. Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, era pe locul șase. La 1 decembrie 1919, un ardelean, Alexandru Vaida-Voievod, avea să devină prim-ministru, conducând un guvern de coaliție susținut de partide Partidul Național Român din Transilvania, Partidul Țărănesc din Transilvania, Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, Partidul Țărănesc și Partidul Naționalist-Democrat din Vechiul Regat. A rezistat la putere 3 luni.
Ulterior generalul Averescu și Ion I. C.Brătianu s-au împăcat. Brătianu i-a promis lui Averescu că își va folosi influența pentru ca Regele să îl desemneze pe general prim-ministru. Drept compensație, Averescu avea să includă în programul de guvernare și proiectele liberalilor. La 13 martie 1920, regele Ferdinand va dizolva Parlamentul și îl va numi prim ministru pe generalul Averescu. În realitate, a fost o capcană întinsă de liderul liberal generalului, pentru de a-l discredita și de a-i distruge zestrea de simpatie. Prima guvernare a acestuia, 13 martie 1920 – 17 decembrie 1921, îi distrugea marele capital politic de care se bucura.
Valul alegerilor parlamentare s-a terminat cu dictatura regală
În perioada noiembrie 1928 – noiembrie 1933, în România au avut loc trei scrutinuri parlamentare, însoțite de nouă guverne. Anul 1928 va rămâne în istorie prin ampla campanie inițiată de PNȚ pentru a răsturna guvernul liberal. Alegerile organizate de guvernul țărănist din decembrie 1928 au fost mai speciale. La marginea satelor erau grupuri de țărani, care nu îi lăsau pe reprezentanții opoziției să intre în localități. Țărăniștii au câștigat alegerile cu 77, 76% din totalul voturilor, pe locul doi liberalii cu 6, 55% din voturi și Partidul Maghiar, cu 6, 08%. Deși a venit la guvernare pe un uriaș val de simpatie și susținere, popularitatea guvernului Maniu va scădea rapid. Un fenomen similar a fost între 1996 – 2000. Reîntoarcerea regelui Carol al II-lea și criza economică au determinat sfârșitul primului guvern Maniu.
Au urmat încă patru guverne, Gh. Gh. Mironescu (7-12 iunie 1930), Iuliu Maniu (13 iunie 1930 – 10 octombrie 1930), Gh. Gh. Mironescu (10 octombrie 1930 – 18 aprilie 1931), Nicolae Iorga (18 aprilie 1931 – 6 iunie 1932). La 1 ianuarie 1931, s-a introdus prima curbă de sacrificiu, care prevedea reducerea salariilor funcționarilor statului cu 10 – 25%, numeroși funcționari au fost concediați, iar statul a contractat un nou împrumut extern. Ulterior, până la instaurarea dictaturii regale în februarie 1938, au urmat 11 guverne. Adâncirea crizei și amplificarea nemulțumirii populare l-au încurajat pe Carol al II-lea să își întărească controlul asupra guvernului.
În perioada interbelică, s–a întâmplat numai de două ori ca guvernele să își termine mandatul de patru ani, adică guvernele liberale conduse de Ion I. C. Brătianu (1922 – 1926) și Gheorghe Tătărescu (1934 – 1937). Alegeri parlamentare au fost în noiembrie 1919, martie 1920, martie 1922, mai 1926, iulie 1927, decembrie 1928, iunie 1931, iunie 1932, decembrie 1933 și decembrie 1937. De regulă guvernul care organiza alegerile, le şi câştiga. Excepţiile au fost în 1919, 1928 și 1937.
Ultimele alegeri generale au avut loc în România interbelică pe 20 și 22 decembrie 1937. În februarie 1938, Regele Carol al II-lea a dizolvat Parlamentul și a instaurat dictatura regală.
Ce ne deosebește, ce ne aseamănă
După cum se poate vedea, problema alegerilor parlamentare anticipate nu este ceva nou în istoria țării noastre. Dar sunt unele deosebiri. Până în 1947, fiind regat, șeful statului era supus mult mai puțin influențelor populiste. Iar calitatea clasei politicei era mult superioară. Nu vedeai oieri, fotbaliști, agramați, maneliști, condamnați penali, sau cu studii sumare. Coaliții de guvernare au fost destul de puține.
Cel mai grav element pe care l–am preluat din acea perioadă este existența liderilor populiști și fără idei, precum și permeabilitatea populației la psihoze colective gen Petrache Lupu (Călin Georgescu). Aceste deficiențe au fost exploatate atunci de legionari în tandem cu biserica, precum și de Carol al II – lea. Spre sfârșitul perioadei democratice, în 1937, partidele clasice au fost pulverizate, iar în locul lor au venit Ion Antonescu, legionarii și ulterior comuniștii. În prezent, cele 2 mari partide, PNL și PSD, sunt într–o criză profundă. Au pierdut două rânduri de alegeri prezidențiale.
La fel ca și atunci, îi avem pe ruși lângă noi, slujiți de cozile de topor din interior. Diferența este că acum cei ce se pretind legionari sunt și rusofili, ceea ce în trecut nu s–a întâmplat. Nici extremiștii nu mai sunt ce erau odată. O altă deosebire importantă este că acum suntem membri ai NATO și UE.
Cu toate acestea, din păcate, riscăm să repetăm greșelile trecutului.
”Cel mai greu lucru din lume e să dai socoteală unui om prost.” – proverb românesc
”Cine de oameni nu se ruşinează, nici de Dumnezeu nu se înfricoşează.” – proverb românesc
”Când te-a înşelat cineva odată, e de vină el, când te a înşelat a doua oară, eşti de vină tu.” – proverb românesc
”Nu spune tot ce ştii, nu crede tot ce auzi.” – proverb românesc
Citește și: FOTO | Marșuri pro-UE în București și alte orașe din țară de Ziua Europei
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
