Parlamentul European avertizează Comisia Europeană să nu cedeze presiunilor comerciale în viitoarele discuții cu Statele Unite privind liberalizarea pieței, cerând excluderea totală a sectorului audiovizual și cinematografic din acordurile transatlantice. Eurodeputații susțin că eliminarea „excepției culturale” ar periclita diversitatea culturală, independența industriei de film europene și mecanismele publice de sprijin care au permis Europei să rămână al doilea mare producător mondial de filme.
Eurodeputații au adoptat joi o rezoluție prin care solicită ca „sectorul audiovizual să fie exclus explicit din orice acord comercial cu SUA”, invocând principiul „excepției culturale” consacrat în tratatele europene. Potrivit textului adoptat, această excepție permite statelor membre să susțină producțiile locale prin subvenții, cote de difuzare sau mecanisme fiscale, fără a încălca regulile pieței unice.
Parlamentul subliniază că Uniunea Europeană este al doilea mare producător mondial de filme, cu peste 1.700 de titluri realizate anual, dar că investițiile publice și reglementările privind cotele de difuzare au fost esențiale pentru menținerea competitivității față de producțiile hollywoodiene. Deputații cer Comisiei să garanteze că aceste instrumente nu vor fi afectate de viitoarele negocieri comerciale transatlantice.
Documentul mai atrage atenția asupra presiunilor crescânde exercitate de platformele de streaming din SUA, care controlează o parte semnificativă a pieței europene de distribuție digitală. Eurodeputații solicită ca acordurile comerciale să includă dispoziții clare privind transparența algoritmilor, accesul echitabil la conținut european și protejarea drepturilor de autor.
„Diversitatea culturală este o valoare fundamentală a Uniunii Europene și trebuie să rămână o prioritate în orice negociere comercială”, se arată în rezoluție. Parlamentul amintește că articolul 167 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene impune protejarea patrimoniului cultural european și încurajează cooperarea între statele membre în domeniul audiovizual.
Amenințarea tarifelor de 100%
La începutul lunii mai, președintele Statelor Unite a amenințat că va implica industria cinematografică în războiul său comercial cu restul lumii, propunând impunerea unor tarife vamale pentru filmele „străine”. Însă ceea ce îngrijorează și mai mult industria europeană este faptul că administrația Trump a atacat și regulile Uniunii Europene care permit guvernelor naționale să oblige platformele de streaming – adesea americane – să investească în producții europene.
Donald Trump a ceru initial o taxă de 100% pentru filmele produse în afara SUA, argumentând că astfel va preveni „moartea rapidă” a industriei cinematografice americane, afectată de stimulentele fiscale care atrag tot mai mulți cineaști către huburi de producție din alte țări. Anunțul, făcut cu doar câteva săptămâni înainte de Festivalul de la Cannes, a provocat panică în rândul pr.ofesioniștilor din domeniu, relatează Reuters.
Totuși, datele publicate recent de compania de cercetare ProdPro arată că, deși cheltuielile totale în industria de film și televiziune au scăzut cu 15% față de anul trecut, pe fondul reducerii producției de seriale și filme cu bugete mari, nu există nicio dovadă că studiourile de la Hollywood își mută producțiile înapoi în SUA.
„Nu vedem în date nimic care să indice că studiourile aleg să filmeze mai mult pe teritoriul american din cauza acestor tarife”, a declarat Alexander LoVerde, directorul executiv al ProdPro, citat de Reuters.
Conform aceleiași surse, Statele Unite rămân cel mai mare centru de producție din lume, cu investiții de 16,6 miliarde de dolari în ultimele 12 luni. Totuși, studiourile de la Hollywood și platformele de streaming au cheltuit chiar mai mult — 24,3 miliarde de dolari — pentru proiecte de film și televiziune realizate în afara SUA, profitând de credite fiscale avantajoase, costuri mai mici cu forța de muncă și platouri de filmare de înalt nivel.
Filmele românești si finanțarea europeană
România beneficiază de finanțare europeană pentru industria cinematografică prin programul Europa Creativă – MEDIA, care a sprijinit producții precum „Metronom” sau „Între revoluții”. Conform Centrului Național al Cinematografiei, în ultimii cinci ani, peste 60% din filmele românești au primit sprijin public sau european. Eventuala liberalizare a pieței audiovizuale în cadrul unui acord cu SUA ar putea afecta aceste mecanisme de sprijin și cotele obligatorii de difuzare a conținutului european pe platformele digitale.
Comisia Europeană urmează să definească mandatul de negociere înaintea viitorului summit comercial UE–SUA, programat pentru începutul anului 2026. Deputații europeni cer ca Parlamentul să fie implicat în toate etapele procesului, inclusiv în evaluarea impactului cultural al acordului.
Ministrul Economiei Radu Miruță, citat de Stiripesurse, a declarat pe de altă parte, că negocierile cu Statele Unite privind implementarea sancțiunilor – care ar trebui să intre în vigoare de pe 21 noiembrie – vor fi duse de Comisia Europeană. „Orice sancțiune care apare evident că produce un efect negativ pentru că acesta este și scopul unei sancțiuni. Astfel de tarife nu se negociază individual, se negociază la nivelul Comisiei Europene. Noi acolo trimitem posibilele probleme care apar în fiecare stat membru și avem o argumentație.
Aceste argumente se centralizează la nivelul Comisiei Europene și se discută la nivel european. Comisia Europeană poartă discuțiile ulterior cu SUA, nu sunt negocieri individuale”, a spus Miruță.
Citește și: Freedom House a demarat atelierul media „Ecranul memoriei: Tinerii în fața istoriei”
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
