În urma incidentelor recente soldate cu victime în largul coastelor României și Bulgariei, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită Uniunii Europene să analizeze posibilitatea desfășurării unei operațiuni navale în regiune.
Documentul, votat cu o largă majoritate joi, subliniază necesitatea consolidării securității maritime, a sprijinului pentru statele riverane și a adoptării unor măsuri concrete de contracarare a amenințărilor venite dinspre Federația Rusă.
Escaladarea tensiunilor în vestul Mării Negre
Situația de securitate din bazinul Mării Negre s-a deteriorat considerabil ca urmare a extinderii operațiunilor militare ruse și a vizării sistematice a transportului maritim civil. Rezoluția adoptată de Legislativul European, cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă și 88 de abțineri, indică în mod direct Federația Rusă drept principalul responsabil pentru escaladarea conflictului și pentru atacurile mortale îndreptate împotriva navelor comerciale.
„Atacurile constituie un model clar de escaladare rusă în care Moscova a vizat în mod sistematic transportul maritim civil. Rusia este principalul factor care stă la baza deteriorării situației din regiunea Mării Negre,” se arată în comunicatul de persă remis după adoptarea rezoluției de către Parlamentul European.
Evenimentele vin pe fondul unor încălcări repetate ale spațiului aerian românesc și al riscurilor crescute la adresa navigației comerciale, punând în pericol direct stabilitatea flancului estic al NATO și securitatea Deltei Dunării.
Eurodeputații propun o operațiune navală și inițiative regionale
Pentru a contracara riscurile generate de conflict, eurodeputații au înaintat o serie de propuneri strategice menite să sporească protecția maritimă. Printre acestea se numără recomandarea adresată Uniunii Europene și statelor membre de a lua în considerare o operațiune navală europeană dedicată Mării Negre.
În paralel, Parlamentul European solicită Alianței Nord-Atlantice să evalueze o inițiativă specifică, inspirată din discuțiile privind crearea unei „santinele la Marea Neagră”. De asemenea, rezoluția subliniază importanța vitală a unei cooperări regionale strânse între România, Bulgaria și Turcia.
„Libertatea de navigație și securitatea maritimă fac parte din securizarea flancului estic al NATO, a regiunii Mării Negre și a Deltei Dunării,” au subliniat membrii Parlamentului European.
Sprijin financiar și logistic pentru România și Bulgaria
Pe lângă măsurile de natură militară și strategică, rezoluția pune un accent deosebit pe sprijinirea statelor direct afectate de proximitatea conflictului. Astfel, statele membre sunt încurajate să sprijine România și Bulgaria în detectarea timpurie și urmărirea dronelor ostile care pun în pericol transportul maritim.
O altă măsură concretă propusă de eurodeputați vizează utilizarea fondurilor europene rămase necheltuite în cadrul instrumentului SAFE (special destinat investițiilor în apărare) pentru a ajuta cele două țări să facă față provocărilor actuale. Totodată, se cere operaționalizarea rapidă a centrului de securitate maritimă al UE în Marea Neagră și consolidarea protecției infrastructurii critice submarine, cum ar fi cablurile de telecomunicații și transport de energie.
Critici diplomatice la adresa Guvernului de la Sofia
În timp ce intervenția rapidă a serviciilor de salvare maritimă, a poliției de frontieră din România și Bulgaria, precum și a echipajelor navale comerciale a fost lăudată de oficialii europeni, atitudinea politică a autorităților bulgare a fost criticată.
Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea cu privire la gestionarea ambiguă a riscurilor de către guvernul de la Sofia, calificând drept slab răspunsul diplomatic al acestuia în fața acțiunilor Moscovei. În acest sens, premierul bulgar Rumen Radev a fost invitat public să coreleze cererile de solidaritate adresate aliaților cu acțiuni concrete, inclusiv prin renunțarea la amânarea participării la inițiativa NATO antidrone.
Comunicatul de presă al Parlamentului European, AICI.
