Campania „Parteneriat civil, acum!”, lansată inițial de Asociația MozaiQ și activista și creatoarea de conținut Alina Greavu (Aluziva), a strâns între timp sprijinul a peste 80–90 de organizații ale societății civile, devenind una dintre cele mai largi coaliții civice recente pe tema drepturilor civile.
„Parteneriatul civil ar oferi protecţie legală și recunoaștere cuplurilor necăsătorite, atât heterosexuale, cât și gay. A acorda acestora drepturi egale în materie demoştenire, rol de aparţinător, regimul bunurilor comune, asigurare medicală, pensie de urmaş, liberă circulaţie şi şedere, violenţă domestică sau credit bancar comun nu poate reprezenta decât un semnal pozitiv prin care statul român recunoaște și respectă statutul acestor cupluri în societate şi în relaţia cu autoritățile și cu instituţiile publice”, sună pledoaria ONG-urilor. Două proiecte legislative există încă din 2019, dar sunt blocate în Comisia Juridică a Camerei Deputaților.
Alexia Petrovai (foto), președinta USR Tineret, a pus subiectul parteneriatului civil pe agenda priorităților politice ale noii generații. Nu vorbim doar despre o schimbare legislativă, ci despre o viziune asupra unei Românii moderne, europene, în care statul își respectă cetățenii indiferent de modul în care aleg să își construiască viața privată. Am rugat-o pe Alexia să ne detalieze mecanismele prin care acest proiect va proteja, în mod concret, mii de cupluri din România:
PressHUB: De ce susțineți parteneriatul civil în linii mari?
Alexia Petrovai: Susținem parteneriatul civil pentru că rezolvă mai multe probleme reale, concrete, pentru foarte mulți oameni. În România, statul recunoaște doar căsătoria. Dar viața reală nu arată așa de simplu: există sute de mii de cupluri care trăiesc împreună ani de zile, au copii, împart cheltuieli, credite și responsabilități, dar, juridic, sunt practic străini unul pentru celălalt și nu au protecție.
Dacă unul ajunge în spital, partenerul nu are drept de decizie sau acces la informații. Dacă unul moare, partenerul nu are drepturi succesorale clare.
Nu pot lua decizii comune simple, administrative, fără birocrație suplimentară, etc.
Discuția e prea ideologizată însă în realitate nu inventăm nimic nou.România trebuie să repare o gaură legislativă pe care aproape toată Europa a rezolvat-o deja.
PressHUB: De ce aveți nevoie pentru ca susținerea asta să fie o realitate?
Alexia Petrovai: USR susține complet introducerea parteneriatului civil și are chiar un proiect în parlament pentru asta, însă avem nevoie de mai multă susținere și presiune publică pentru a-l împinge mai departe.
Iar discuția despre parteneriat civil trebuie să devină una mai pragmatică și mai puțin o problema de “culture war”, și aici ne uităm la colegii iresponsabili din celelalte partide care aleg să se folosească de acest subiect ca sperietoare electorală și vehicul de ură împotriva minorităților sexuale. Când problema este de fapt cum am spus mai sus: Statul trebuie să repare o gaură legislativă pe care aproape toată Europa a rezolvat-o deja și să iși protejeze toți cetățenii în mod egal.
Matematica parlamentară e una simplă.
1. Un partid reformist care a avut un proiect pentru parteneriat civil (USR 12%).
2. Un partid pe jumătate reformist, dar care se declară conservator (PNL 14%) – – suportul lor total e greu de obținut.
3. Un partid profund conservator, care voia să codifice în Constituție inegalitatea pentru persoanele LGBT (PSD 22%). Care vrea să speculeze frica oamenilor și se folosește de parteneriat civil și comunitatea LGBT ca “bau bau”.
4. Un partid al minorității maghiare (UDMR 6%), conservator, care recent l-a susținut pe Viktor Orbán în alegerile din Ungaria. Șanse minime.
5. Un partid neolegionar, fascist (AUR 18%), care își face campanie pe ura împotriva minorităților. Șanse 0.
6. Două partide tot neofasciste, de extremă dreapta, (POT 6% și SOS 8%). Șanse 0.
Ca această lege să treacă, e nevoie de 50%+1 din Camera Deputaților și Senat. Momentan avem 12%, mai e nevoie de 38%+1.
PressHUB: Care sunt drepturile legale pe care vreți să le obțineți prin acest act? Vă concentrați pe drepturile de moștenire, decizii medicale în caz de urgență sau beneficii fiscale?
Alexia Petrovai: Sunt mai multe, și e o rușine că statul român iși abandonează și astăzi o parte din cetățeni doar pentru că aceștia nu s-au încadrat în tiparul obișnuit, ezită să facă ultimul pas sau doar iubesc diferit. Vorbim despre drepturile în situații medicale: acces la informații medicale despre partener ,drept de vizitare în spital, inclusiv în situații restrictive, posibilitatea de a lua decizii în caz de urgență dacă partenerul nu poate etc.
Aici sunt cele mai mari probleme azi, oameni care trăiesc împreună de ani de zile ajung tratați ca niște străini.
Apoi avem drepturile de moștenire și protectie patrimonială, drepturi succesorale clare fără să fii aruncat în zeci de procese.
Drepturi administrative și mai puțină birocrație, posibilitatea de a reprezenta partenerul în relație cu instituțiile, zeci de procuri și declarații și împuterniciri care să nu mai trebuiască întocmite și completate. Credite luate la bancă pe baza unui venit comun, zile libere plătite de la muncă, co-asigurare, imunitate la mărturie etc. Sunt multe și se adună și îti fac viața un calvar.
PressHUB: Ce semnificație are acest parteneriat pentru familiile noastre? Cum le vom explica decizia părinților sau rudelor care pot avea așteptări legate de o nuntă tradițională?
Alexia Petrovai: Pentru familiile noastre, parteneriatul civil nu schimbă ce suntem ca oameni sau ca relație, doar oferă protecție legală pentru o realitate care există deja.
Parteneriatul civil nu înlocuiește căsătoria. Este doar o opțiune în plus pe care statul trebuie să o acorde.
De acolo fiecare este stăpân să decidă asupra cum vrea să arate viața și relația sa și când este gata să facă acel pas dacă și-l dorește. Însă statul trebuie să îti ofere protecție și tratament egal indiferent ce decizi.
PressHUB: Cum ar trebui să ne raportăm la eventualitatea apariției copiilor în acest cadru legal? Cum influențează parteneriatul civil recunoașterea paternității sau drepturile părintești în jurisdicția noastră?
Alexia Petrovai: Parteneriatul civil nu complică situația copiilor ci chiar o simplifică și oferă copilului mai multă protecție. Face ca paternitatea să fie automat determinată și oferă astfel fără birocrație sau procese suplimentare drepturile și obligațiile parentale ambilor soți.
Se reduc foarte multe greutăți birocratice ce îngreunau proceduri pentru decizii legate de copil (școală, sănătate, acte), în caz de deces al unuia dintre părinți etc.
PressHUB: Este vorba de progres și modernizare sau de niște drepturi fundamentale?
Alexia Petrovai: Sincer, ambele. În primul rând, vorbim de drepturi fundamentale. Statul nu poate trata ca „străini” doi oameni care trăiesc împreună, își împart viața și, uneori, cresc copii.
Avem și o condamnare la CEDO pe care trebuie să o respectăm, asta dacă nu vrem să fim o țară pe model Rusia, Iran sau republicile bananiere.Drepturile omului sunt fundamentale și noi ne dorim să trăim într-o țară modernă, europeană și democratică.
Astfel, susținem parteneriatul civil pentru că nu tolerăm inegalități flagrante. Și persoanele heterosexuale, și cele LGBTQ au aceleași îndatoriri în fața statului, respectă aceleași legi și plătesc același procent în taxe. De aceea trebuie să le oferim tuturor același cadru legal pentru a se dezvolta. Iar parteneriatul civil nu se limitează doar la persoanele LGBTQ, ci include și persoanele hetero care nu vor să se căsătorească.
În al doilea rând, e și progres și modernizare.
Societatea s-a schimbat și nu putem ignora asta, tot mai multe cupluri aleg să nu se căsătorească, oamenii amână sau evită nunta din motive personale sau financiare și statul nu îi poate abandona.
La finalul zilei este despre a nu lăsa oameni fără protecție legală în situații critice, indiferent de cum aleg aceștia să iși împartă viața și să iubească, acolo nu e treaba statului.
Egalitate și demnitate: Petiția care cere recunoașterea legală a cuplurilor necăsătorite
Inițiativa „Parteneriat civili, acum”, susținută de o coaliție largă de organizații ale societății civile și personalități publice, cere Parlamentului să adopte cadrul legal pentru parteneriatul civil. Petiția Declic pe această temă a stâns peste 70.000 de semnături, scopul fiind să ajungă la cel puțin 100.000, până pe 17 mai, cand va fi depusă în Parlament.
Demersul vine ca un răspuns la obligațiile pe care statul român le are în urma deciziilor instanțelor europene și ale Curții Constituționale. Aceste instituții au stabilit clar că statul nu își poate ignora cetățenii care trăiesc în uniuni stabile și că are datoria de a le oferi o formă de recunoaștere și protecție. România este una din numai patru state UE care nu oferă o formă de recunoaștere a cuplurilor în afara căsătoriei.
Dincolo de simbolism: Ce distinge parteneriatul civil de instituția căsătoriei
În România anului 2026, deși există presiuni constante din partea instanțelor europene (CEDO), parteneriatul civil nu este încă pe deplin implementat ca o instituție juridică identică cu căsătoria.
Totuși, dacă ne uităm la proiectele de lege aflate în discuție și la modul în care funcționează în alte state europene, iată principalele diferențe față de căsătoria civilă:
Ceremonie și formalitate
Căsătoria: Se oficiază de către un ofițer de stare civilă la primărie, într-un cadru solemn. Necesită analize medicale obligatorii și publicarea intenției (anunțul public).
Parteneriatul Civil: De regulă, este un contract semnat în fața unui notar. Este mai discret, nu necesită ceremonie publică și, în funcție de legislație, poate fi încheiat mai rapid, fără analize medicale complexe.
Regimul bunurilor și finanțelor
Căsătoria: Vine „la pachet” cu regimul comunității legale (tot ce luați după nuntă e la comun), cu excepția cazului în care se semnează o convenție matrimonială (prenupțial).
Parteneriatul Civil: Pune un accent mai mare pe autonomia financiară. De cele mai multe ori, regimul implicit este cel al separației de bunuri, partenerii trebuind să specifice clar ce bunuri vor să dețină împreună.
Drepturile de moștenire
Căsătoria: Soțul supraviețuitor are un drept de moștenire garantat de lege (cotă rezervatară), chiar dacă nu există testament.
Parteneriatul Civil: În multe forme de parteneriat, dreptul la moștenire nu este automat la fel de puternic. Partenerii trebuie adesea să își lase bunurile prin testament pentru a fi siguri că celălalt este protejat.
Copiii
Căsătoria: Beneficiază de prezumția de paternitate (soțul mamei este automat considerat tatăl copilului).
Parteneriatul Civil: Adesea, această prezumție nu există. Tatăl trebuie să facă o procedură de recunoaștere a copilului la starea civilă. Aici apare problema cea mare și motivul pentru care mulți vor parteneriat civil. În absența unei forme legale de uniune (căsătorie sau parteneriat): În fața legii, ești un străin (nu ești rudă). Dacă ea este inconștientă, medicul nu este obligat legal să îți dea ție detalii sau să te lase în salonul de terapie intensivă (unde au voie doar membrii familiei). Nu poți lua decizii medicale pentru ea dacă ea nu poate vorbi.
Separarea sau divorțul
Căsătoria: Se încheie prin divorț (la notar sau în instanță), proces care poate fi lung și costisitor, mai ales dacă există copii.
Parteneriatul Civil: Se poate desface mult mai simplu, printr-o notificare unilaterală sau prin acordul părților la notar, fără a parcurge etapele rigide ale unui proces de divorț care vine cu multe inconveniente și cheltuieli.
(Sursa foto: Alexia Petrovai / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
